Președinta în funcție a obținut al doilea mandat la alegerile din 3 noiembrie. Candidatul socialiștilor, fost procuror general, pus politic în această funcție, cu scopuri care s-au văzut, un cetățean cu o carieră cam ciudată ca să nu-i spunem dubioasă, a încercat să câștige prin manipulare și cumpărare de voturi. Din păcate pentru ei, moldovenii au ieșit la vot în număr mare și au reușit să acopere furăciunile socialiștilor sprijiniți de ruși. Socialiștii și alții care răspund la comenzilor rușilor au dus oameni la vot și cu avioanele. Dacă „bătea la ochi” să ducă mulți în Rusia, Belarus sau în regiunea transnistreană, au schimbat rutele. Au dus oameni cu avioanele în Turcia și-n alte țări. Chiar și așa, moldovenii au reușit să păstreze direcția europeană pentru țara lor.
Președinta în funcție a câștigat alegerile cu peste 55% din voturi. Evident că Victoria proeuropenilor în Republica Moldova a fost salutată de toți liderii europeni, inclusiv de premierul României și de președintele României. Mai supărați au cei din ramura prorusă.
În turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova, au votat peste 1,698 milioane de alegători, 54,3% din numărul celor înscriși pe listele electorale.
Imediat după anunțarea rezultatelor Maia Sandu a anunțat că urmează o amplă remaniere guvernamentală dar și schimbări în Justiție. E adevărat că Guvernul are oameni slabi, iar mulți judecători iI procurori sunt puși politic de socialiști când au fost la putere și, evident, că magistrații aceștia dau raportul socialiștilor sprijiniți de ruși.
Președinta în exercițiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, care a câștigat duminică un al doilea mandat în urma alegerilor prezidențiale, a promis că va o urmări o îmbunătățire a actului de guvernare și va schimba mai mulți miniștri. Ea a recunoscut că există cetățeni care sunt nemulțumiți de situația din țară, arătând că vor fi luate decizii astfel încât lucrurile să fie mai bune de aici încolo. „Am auzit vocea cetățenilor și a celor care au apreciat lucrurile pe care le-am făcut și a celor care sunt nemulțumiți de situația din țară și o să discutăm în continuare și o să îmbunătățim actul guvernării astfel încât lucrurile să fie mai bune de aici încolo”, a afirmat președinta Republicii Moldova.
Maia Sandu a declarat că înțelege foarte bine că a fost “un vot condiționat și de schimbări, schimbări așteptate de societate. Vreau să știți că am auzit toate vocile, inclusiv cele de critică și vă mulțumesc că am trecut peste supărări, nemulțumiri, ca să ne protejăm țara”.
Maia Sandu, care a câștigat duminică turul al doilea al alegerilor prezidențiale, intră în istorie și devine primul politician de peste Prut căruia moldovenii îi încredințează, prin vot direct, două mandate succesive de președinte. Fostul președinte comunist Vladimir Voronin, care a stat mai bine de opt ani la conducerea țării, a fost ales de Parlament, înainte ca Moldova să revină în 2016 la sistemul alegerii președintelui prin sufragiu universal direct, așa cum se făcea în primii ani după proclamarea independenței.
Maia Sandu a candidat prima oară la președinție în 2016, când a fost învinsă de socialistul prorus Igor Dodon la patru procente diferență, apoi și-a luat revanșa în 2020, grație diasporei, cea care și acum, în 2024, i-a adus victoria.
Maia Sandu s-a născut în 1972 în satul Risipeni, aproape de granița cu România. Ea a obținut un masterat în relații internaționale la Chișinău și un altul în politici publice după ce a studiat la Universitatea Harvard din Statele Unite. După un stagiu în Ministerul Economiei, a lucrat ca economist la biroul Băncii Mondiale din Chișinău timp de aproximativ șapte ani și mai târziu a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale. După doi ani petrecuți la Washington, s-a întors în Moldova în 2012 pentru a deveni ministru al educației. A fost începutul a ceea ce ea a descris la un moment dat ca fiind o „călătorie în montagne russe”, care s-a încheiat cu transformarea ei în prima femeie președinte a țării.
A deranjat când a fost ministru al educației
Economistă educată la Harvard, Maia Sandu a părăsit, așadar, funcția bine plătită de la Banca Mondială din Washington pentru a se întoarce acasă ca ministru al educației, post din care își propunea să facă reforme și să lupte împotriva corupției. Reformele sale de introducere a camerelor video și de comasare a școlilor mici în satele în curs de depopulare au fost însă atât de nepopulare, încât colegii din guvern au pariat deschis pe cât va rezista, a povestit ea. Dar un alt eveniment care a făcut Moldova „celebră” s-a dovedit a fi mai degrabă un moment definitoriu. În 2014, un miliard de dolari a fost sifonat din trei bănci de stat, costând Moldova echivalentul a 12% din produsul său intern brut. Dezamăgiți după acest episod, tinerii au părăsit masiv țara, iar criza a transformat-o pe Maia Sandu într-o figură pro-europeană proeminentă, opusă oligarhilor care controlau o mare parte din economie. Părea o utopie ca o femeie cu o constituție fragilă, care nu beneficia de sprijin în interior, să se lupte cu puternicii afaceriști cu legături la Kremlin. Cu toate acestea, ea a fondat în 2016 Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu ambiția de a demonstra că se poate face politică și altfel. Iar în 2020, după ce a fost aleasă președintă, partidul ei a obținut o victorie importantă în alegerile legislative, având majoritatea absolută în Parlament, o performanță cu greu repetabilă în alegerile de anul viitor.
Primii patru ani la putere ai lui Sandu au fost turbulenți, pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina a escaladat tensiunile în Moldova, afectând în același timp o economie și-așa fragilă. Încercând inițial să construiască relații pragmatice și prudente cu Rusia, ea a trecut brusc la o politică puternic pro-europeană atunci când Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei în 2022. Criticii ei spun că a cultivat legături strânse cu Occidentul, dar o acuză că nu a reușit să gestioneze economia în dificultate a țării și inflația ridicată sau să promoveze reformele judiciare. Cu toate acestea, Maia Sandu rămâne populară în rândul diasporei, pe care se bazează pentru a schimba mentalitățile și acasă. Asta pentru că, așa cum a arătat-o și aceste alegeri prezidențiale din 2024, câștigarea votanților de acasă rămâne principala ei provocare, în special având în vedere vulnerabilitatea lor la dezinformare.
În 2016, a pierdut alegerile prezidențiale după ce presa controlată de oligarhi a promovat masiv un fake news: că Maia Sandu s-a înțeles cu Angela Merkel să aducă 30.000 de sirieni din Germania. În plus, folosindu-se de prejudecățile unei societăți patriarhale, Igor Dodon nu a ezitat să invoce și argumentul că o femeie necăsătorită și fără copii nu ar fi un președinte bun pentru țară, pentru că nu știe să aibă grijă de familie. Maia Sandu a povestit la un moment dat cum însăși mama sa a auzit două femei în troleibuz susținând că președinta și-a trimis mama să trăiască în SUA. Mama a intervenit și le-a spus: „Eu sunt mama Maiei Sandu, locuiesc în Chișinău. De ce promovați aceste zvonuri?” Președinta mărturisește că are o relație călduroasă cu mama și sora ei. Mama vine aproape în fiecare zi la Președinție și îl lasă caserola cu mâncarea de prânz la agentul de pază de la poartă. Venirea sa la Președinție i-a pus în dificultate pe șefii serviciului responsabil de paza președintelui. Maia Sandu nu a vrut să se mute din apartamentul său de două camere dintr-un bloc din Chișinău. Au fost nevoiți să-i asigure paza cu discreție, pentru a nu deranja vecinii. Modestia rămâne printre principalele sale calități. Pentru vizitele externe, zboară cu curse regulate, dar preferă low-costurile, iar consilierii știu că „șefa” le cere imediat explicații pentru cheltuieli suplimentare nemotivate.
În 2012, când a revenit din SUA în Moldova, Maia Sandu declara că are în conuri bancare peste 160.000 dolari. Declarația sa de avere din 2023 arată că mai are doar 600 de dolari în conturi, un salariul lunar de puțin peste 1.000 de euro (21.000 MDL) și o mașină vândută cu 8.000 euro.
Proiectul ei de suflet este cel de reîmpădurire a Moldovei, ca soluție pentru combaterea încălzirii, proiect pentru care a atras finanțări externe importante.
De la destrămarea URSS, Moldova a gravitat între Occident și Rusia
Sub conducerea președintei Maia Sandu, fost consilier al Băncii Mondiale, țara săracă și-a accelerat eforturile de a ieși din orbita Moscovei, în timp ce războiul din Ucraina vecină continuă. Ambele tururi ale alegerilor prezidențiale, precum și votul la referendumul UE au fost marcate de acuzații de interferență rusească. Timp de luni de zile, Sandu și aliații săi au acuzat Rusia și acoliții că au condus o campanie pe scară largă care a implicat cumpărarea de voturi și dezinformarea pentru a influența alegerile. Oficialii de la Chișinău cred că Moscova a investit aproximativ 100 de milioane de dolari înainte de primul vot și ar fi introdus ilegal o parte din fonduri prin intermediul „cărăușilor de bani” reținuți de poliție la aeroportul principal în timp ce transportau pachete de 10.000 de euro în numerar. Echipa președintei Sandu a declarat că și-a intensificat eforturile pentru a preveni repetarea a ceea ce spune că a fost o schemă de cumpărare de voturi pe scară largă orchestrată de oligarhul fugar Ilan Șor, susținut de Rusia, în timpul primului tur.
„Moldova a avut în fața sa o sarcină monumentală: doar două săptămâni pentru a opri o schemă vastă de cumpărare de voturi susținută de Kremlin, care s-a dovedit eficientă în cadrul votului din 20 octombrie”, spun oficialii de la Chișinău.
În turul al doilea situația s-a repetat dar la cote mai mici. La turul al doilea Agenția de securitate cibernetică a raportat că site-ul de educație electorală al Comisiei Electorale Centrale a fost temporar oprit din cauza unui atac de tip DDoS.
Rușii neagă implicarea. „Respingem ferm orice acuzație că am interveni cumva în acest proces. Nu facem acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Rezultatul strâns al referendumului UE a slăbit poziția președintei Sandu, plasând-o în opoziție directă cu Stoianoglo, un fost procuror general care a depășit așteptările, cu 26% din voturi. În cadrul unei dezbateri electorale, Sandu l-a acuzat pe Stoianoglo că este un candidat de tip „cal troian” pentru interese externe care doresc să preia controlul asupra Moldovei. Stoianoglo a negat că ar lucra în numele Rusiei. El a spus că este în favoarea aderării la UE, dar a boicotat votul, calificându-l drept o parodie. De asemenea, el a refuzat să critice Kremlinul pentru invazia sa din Ucraina și a făcut apel la îmbunătățirea relațiilor cu Moscova.
Invazia Rusiei în Ucraina i-a șocat pe mulți la Chișinău, care se află la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa, orașul-port ucrainean de la Marea Neagră, iar umbra Kremlinului planează puternic. Moscova are 1.500 de soldați staționați în Transnistria, o regiune condusă de separatiști pro-ruși care s-au separat de guvernul Moldovei într-un scurt război în anii 1990. Ucraina, al cărei președinte, Volodimir Zelenski, a lăudat-o în repetate rânduri pe Sandu, va răsufla ușurată, deoarece mulți locuitori ai Kievului erau îngrijorați de perspectiva ca un președinte favorabil Rusiei să conducă țara care se învecinează cu ei.