Google

Ultimul număr (42-43) al revistei de cultură Viața Noastră a ajuns la cititori

Written on:iulie 28, 2020
Comments
Add One

Vineri, 17 iulie 2020, în Sala „Alexandru Ioan Cuza” din incinta Asociației Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” din Bârlad s-a lansat revista cu numerele 42-43  – „Viața Noastră”.

Indiferent de efervescența socială a momentului sau de pandemia care a afectat întregul mapamond, viața culturală a Bârladului pulsează la fel de activ, ca totdeauna. Un rol activ în această mișcare de informare și de culturalizare îl are prestigioasa Asociație Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” din Bârlad, condusă de magistrat pensionar Nicolaie Mihai – instituție care editează și un organ publicitar intitulat „Viața Noastră”. Revista se autocaracterizează prin însuși titlul care îl poartă și care o reprezintă. Este „a noastră”, este despre noi, despre mica comunitate în care trăim – Bârladul, ancorați în marea comunitate – România – și prin materialele publicate arătăm că suntem mândri de obârșia noastră națională.

Posibilitatea ca revista să apară acum, în condiții de criză, când bugetul este atât de afectat, se datorează gestului caritabil și profund uman al domnului președinte Nicolaie Mihai, care împreună cu alți doi entuziaști colaboratori – Emil Cosmin Mihai și Ionel Irimia – au suportat financiar publicația, din fonduri proprii.

Cititorii le aduc mulțumiri.

Ultimul număr al revistei (42-43), apărută în condiții speciale, când toți traversăm o perioadă dificilă, aduce o notă de optimism prin motto-ul înscris pe frontispiciul copertei: „Împreună suntem mai puternici”. Și impresionează nu numai prin numărul de pagini ci și prin bogăția tematică a materialului, calitatea articolelor, diversitatea problemelor – dar și prin aspectul grafic.

Perioada de referință este ianuarie-iunie 2020, deci cititorii sunt informați despre toate evenimentele aferente acestui spațiu temporal, iar autorii articolelor sunt membri și colaboratori ai Asociației. Oricine deschide revista se emoționează, fiindcă pe prima pagină găsim „Editorialul” domnului președinte Nicolaie Mihai cu titlul, mai mult decât optimist, intitulat „Primăvara vârstei a III-a”, urmat apoi de cuvântul Părintelui Ignatie, Episcop al Hușilor, o pledoarie pentru filantropia creștină.

Urmează pagini care informează despre activitatea Asociației C.A.R. Pensionari „Elena Cuza” („De-a lungul unui an” și Adunarea Generală Ordinară Anuală a Asociației Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” din Bârlad – Cosmin Mihai) și alte informații care susțin afirmația că activitatea instituției este transparentă și benefică.

Restul materialelor străbat un portativ atât de variat încât oricine, indiferent de preferințele care le are, va găsi material de lectură care să-l captiveze. Desfășurând conținutul și urmărind tematica articolelor, ne impresionează profunzimea cu care a fost structurată, multitudinea și larghețea informațiilor privind istoria, religia, literatura, fenomenul istorico-politic sau felul în care se realizează legătura între generații. Furnizează și cunoștințe cu caracter medical, geografic, gastronomic sau din domeniul biologiei.

Românul se mândrește cu istoria sa națională, iar bârlădenii nu fac nici ei excepție de la această manifestare numită „patriotism local”. Dovadă evidentă sunt cele două articole: „Alexandru Ioan Cuza – fiu al Bârladului” și „Cuza și Bârladul”, semnate de domnii Vasile Palade și Marcel Proca, iar părintele Cosmin Gubernat, consilier cultural al Episcopiei Hușilor, „cultivă” memoria lui Al. I. Cuza prin titlul „Memoria trecutului înnobilează prezentul”. Alături de figura domnitorului, care reprezintă simbolul închegării statului național, revista omagiază și pe doamna Elena Cuza, pe care o numește „simbolul carității românilor”.

„Întotdeauna va fi nevoie să întoarcem pagina istoriei” – spune domnul Gl. Bg. (r) Neculai Rotaru – și fila istoriei parcă se întoarce în fața cititorului când lecturează „Câtă jertfă și câtă uitare”, articol scris de Gl. bg (r) Grigore Buciu.

Cronicarul spune „Oamenii sunt sub vremuri”, așa suntem și noi azi, dar suntem și ingenioși și responsabili, așa cum se vede din articolul Redacției care menționează faptul că Gh. Voiculescu, veteran de război la împlinirea venerabilei vârste de 100 ani a fost sărbătorit de Asociația C.A.R.P. „Elena Cuza”…prin poștă.

Legat de fenomenul istorico-politic, domnul colonel (rez.) Constantin Chiper ne vorbește despre „Tripla semnificație a zilei de 9 Mai”, iar domnul Dan Ravaru despre „Marile tratate internaționale ale României (1919-1920)”.

Spiritualitatea este o prezență permanentă în viața românilor creștini, fapt pentru care revista consemnează două mari evenimente ale perioadei la care ne referim, prin articolele : „Învierea lui Hristos – învierea noastră”, scris de preot Răzvan Acostioaei, și „Înălțarea Domnului – ziua de pomenire a celor care ne-au apărat glia, credința și neamul” sub semnătura domnului profesor Iulian Maxim.

Un capitol al revistei, căruia i-am putea da numele „Personalități”, într-o grafie impecabilă și un conținut de mare valoare evocă „In Memoriam” personalitatea celui care a fost C.D. Zeletin – medic, profesor, cărturar și om,  evocare făcută de doamna profesor Zâna Tămășanuși a scriitorului Victor Ion Popa, cel a cărui nume este purtat cu cinste de instituția cu care Bârladul se mândrește, Teatrul „Victor Ion Popa”. Să nu omitem nici evocarea atât de interesantă a lui Brâncuși făcută de profesorul Ghiță Cristian.

Și paginația revistei a ajuns la jumătate, dar abia acum „gustăm” parfumul operelor literare. Membrii Asociației C.A.R.P. „Elena Cuza”, profesori de limbă română, care în toată perioada activității la catedră au încercat să cultive la elevi dragostea pentru lectură, vin acum în fața dumneavoastră și încearcă să facă același lucru, trezindu-vă interesul prin articole de referință. Articolul doamnei profesor Livia Andrei face o „Întoarcere în timp” cu referiri la Grigore Alexandrescu, poet romantic despre care foarte rar se mai amintește azi în școală (poate chiar deloc), iar doamna profesor Lucia Munteanu aduce informații interesante și inedite despre un alt poet, Alexandru Macedonski, care deși înseamnă începutul simbolismului în literatura română, are astăzi aceeași soartă ca Grigore Alexandrescu. Despre „Luceafărul” poeziei românești este consemnat un articol al doamnei profesor Alexandrina Pascal care încearcă să răspundă la o întrebare, deși retorică, „Cine l-a iubit pe Eminescu?”. Răspunsul îl dă atât conținutul cât și partea iconografică, fiindcă Redacția a însoțit articolul de fotografii edificatoare. Autoarea acestui articol mai semnează unul în care subliniază o trăsătură morală a sufletului românesc și este intitulat „Românul știe să zâmbească”. Este o incursiune prin texte literare, valori românești care sensibilizează, informează și amuză.

Amuzamentul și zâmbetul cresc în intensitate lecturând „Gânduri de pandemie” ale profesorului Ion Dobrin, și dacă-i citim și cartea „Ironie, pandemie și folclor” zâmbetul devine râs, iar râsul se revarsă în cascade. Mai găsim în revistă și versuri ale îndrăgitului poet Petruș Andrei și două povestiri ale căror autori au cu totul altă meserie, dar au și mult talent.

Domnii Vasile Chelaru și Marinel Gâlcă semnează proză interesantă ca problematică și ca abordare. „Făclia recunoștinței” a domnului Vasile Chelaru este ancorată în problema contemporană, pandemia, și subliniază cu finețe raporturi interumane, iar „Un ajutor nesperat”, a domnului Marinel Gâlcă, este o proză de analiză, un omagiu adus femeilor bârlădene, o povestire inspirată din activitatea sa profesională.

Paginile revistei mai cuprind un omagiu adus femeii; este articolul doamnei viceprimar Roxana Miron Feraru, scris sub semnul „Generația Egalitate în 2020”, o egalitate scrisă cu majuscule, o pledoarie pentru a conștientiza esența afirmării de șanse a femeii, pentru o societate sănătoasă. Celălalt articol al doamnei viceprimar vădește preocuparea edilului urban într-o situație de criză, ca cea în care ne aflăm.

Altă secțiune a revistei realizează o paralelă între generații, articole despre copii, despre bunici și doamna Zâna Angheluță este prezentă cu „Învățătorul – cea mai frumoasă amintire”.

Ultima secțiune a revistei îi subliniază încă o dată valoarea prin articole care conțin informații din toate domeniile: știință, geografie, biologie, fizioterapie, muzică și chiar…gastronomie. Deci, pe lângă informații și amuzament, oferă și documentare. Doctorul Valeriu Lupu are un studiu despre Coronavirus, iar doamna Daniela Teodoru, kinetoterapeut, răstălmăcește metafora „mă doare-n cot” dând explicații pertinente și științifice acestei afecțiuni.

Bârlădenii pot afla și toponimul orașului, subiect documentat de profesorul Vasile Cârcotă.

Membrii Asociației sunt, aproape toți, la vârsta a III-a, moment când somnul face probleme. Articolul doamnei profesor Ecaterina Teletin explică științific fenomenul și, dacă-l citim, cu siguranță găsim multe răspunsuri.

În cazul în care doamnele nu au învățat încă să facă dulcețuri (atenție!), un domn, profesorul Neculai Curelea descrie „Tehnologia preparării dulcețurilor în gospodărie” – și tot un domn, care dă dovadă de sensibilitate și nostalgie, domnul profesor Neculai Ghețău, ne amintește un cântec care începe să fie uiat, romanța.

Paginile finale cuprind rarități enigmistice și ne provoacă la un joc al neuronilor, oferindu-ne spre dezlegare careuri, pentru „o minte sănătoasă” și fiindcă maxima o cere „într-un corp sănătos”, încheierea se face cu referiri la sportul bârlădean, jocul de rugby, despre care deapănă amintiri domnul Florian Pricop.

Și, în final, dacă alături de conținutul valoros vorbim și de prezentarea grafică vom întregi imaginea unei reviste de prestigiu.

Ilustrațiile, peisajele, locațiile și portretele alăturate textelor redau culoarea locală a conținutului relatat, aprofundează înțelegerea și creează emoții estetice. De excepție este coperta care ilustrează, față – spate, cele două mari personalități ale istoriei noastre naționale: Domnul Alexandru Ioan Cuza și Doamna Elena Cuza, prezentate cu prestanța care i-a caracterizat, imaginile fiind însoțite și de citate semnificative.

Imaginile alese își au locul firesc în prezentarea revistei  fiindcă cel mai important eveniment al perioadei la care se referă publicația a fost sărbătorirea a 200 de ani de la nașterea primului domnitor al Principatelor Române.

Materialul de față este prezentarea sumară a revistei, revistă editată în condiții nu tocmai normale, condiții pe care încercăm să le depășim, optimiști și încrezători, fiindcă așa cum am aflat din conținutul ei – românul știe să zâmbească…

Revista viața noastră se găsește la sediul Asociației Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” din Bârlad și pe site-ul https://www.carpbarlad.org/, secțiunea reviste sau accesând link-ulhttps://www.carpbarlad.org/media/reviste.html

Magistrat pensionar Nicolaie Mihai și profesor pensionar Alexandrina Pascal

Leave a Comment