Veche vatră strămoșească, unde tradițiile sunt considerate cele mai scumpe giuvaieruri, comuna Pădureni din județul Vaslui se mândrește cu un palmares cultural-tradițional de excepție.
Bogăția de suflet a românului, a moldoveanului, este magistral ilustrată în comuna Pădureni prin dragostea localnicilor pentru tradițiile moștenite. Povestea este veche. Eroul bun al poveștii este învățătorul Temistocle Diaconu care-i stăpânit de un crez, acela de a pune mereu în valoare ceea ce are, ceea ce a moștenit și a reușit. Acest crez l-a urmat decenii la rând și a obținut rezultate de excepție în țară și-n străinătate cu frumusețea dansului, a cântecului și a portului tradițional.
Urcând pe una din colinele care străjuiesc orașul dintre vii, de pe culme se văd în vale case mai grupate sau mai răzlețe. Pe partea dreaptă se vede-n zare un sat mai mic, dar cu multe case noi, frumoase, unde tradiționalul este îmbinat armonios cu frumusețea timpurilor prezente. Acolo e satul Rusca din comuna Pădureni. În vale se vede satul Pădureni, centrul comunei cu același nume. Atenția călătorului este atrasă chiar de la intrarea în comună. La poarta de intrare călătorul are acces la câteva informații despre satele comunei și despre personalități care s-au născut pe acele meleaguri. Este un tablou al vredniciei oamenilor locului. Din toate timpurile comunitățile de oameni vrednici trăiau în curățenie și-n frumos, pentru că așa face omul gospodar. Poarta de intrare în comună ilustrează simbolic vrednicia oamenilor de pe aceste meleaguri. S-a mai scris despre comuna Pădureni. Astăzi, însă, vorbim despre prima comună din județul Vaslui unde se practică turism rural. Unii neaveniți, care mai și spun că s-au născut pe acele meleaguri, au contestat, ba chiar s-au arătat scandalizați la un moment dat, pentru că administrația județului a sprijinit financiar comuna Pădureni pentru a construi un Sat de Vacanță. Dat în circuitul turistic rural de puțin timp, Satul de Vacanță arată că este o inițiativă bună și din punct de vedere economic. Așa că de ce ar exista contestatari ai acestui măreț proiect materializat de primarul Temistocle Diaconu? Doar dintr-o răutate de oameni mici la suflet și negri pe dinăuntru, în jurul cărora și buruienile se usucă. Vom vorbi și despre astfel de specimene dar în alt articol. Acum ne-am lăsat impresionați de frumusețea comunei, de frumusețea oamenilor locului, de frumusețea dansului și portului popular care au dus numele comunei în toate cele patru zări ale lumii.
Coborând spre Pădureni, pe un drum județean bine întreținut, se vede că atenția este îndreptată spre tot ce înseamnă dezvoltarea comunității în ansamblu. Centrul comunei aduce în imaginea minții frumusețea satului moldovenesc din alte vremuri. Căminul cultural din Pădureni, recent modernizat, este o adevărată instituție de cultură tradițională. Peste tot în jur se vede mâna de gospodar care iubește frumosul. Un parc unde sunt bănci făcute manual din lemn, împrejmuit cu gard din nuiele, așa cum făceau gospodarii cândva, Casa Bunicilor, o altă operă de artă tradițională sau Satul de Vacanță recent dat în folosință, toate alcătuiesc un tablou care depășește, de departe și cele mai „cântate” locuri de prin Ardeal, unde toți se „dau pe spate” pentru vreo înfloritură din lemn sau tablă.
„Eu am vrut să atragem simpatia prin ceea ce facm. A venit dna Maria Grapini din Parlamentul European și a rămas impresionată de frumusețea și palmaresul cultural-tradițional din zonă. Aceasta este bogăția de suflet a românului. Punând-o în valoare toți avem de câștigat. Eu am crezul meu și punând în valoare imensa bogăție moștenită am reușit. A fost la noi rectorul facultății de arte din Iași la spectacole. A rămas impresionat de calitatea publicului. Dar publicul este format în timp. Noi facem asta de mulți ani. Am format ansambluri cu care am mers peste hotare și străinii au rămas deosebit de încântați. Evenimentele din viața oamenilor sunt respectate, pentru că așa trăiește frumos comunitatea. Avem patru cămine culturale. Toate astea le-am făcut dintr-o pasiune. Foști dansatori formați aici sunt astăzi instructori. Ne mândrim cu toți. Din 1975 am ieșit peste hotare. Până în 1989 am plecat de 25 de ori. La Nisa, de exemplu, erau formații din 27 de țări. Când am urcat noi, de la Pădureni, pe scenă, am impresionat auditoriul. Faptul că-i inițiem pe copii în folclor cred că este cel mai important. Folclorul este identitatea românului”, a spus învățătorul, primarul, iubitorul de folclor, Temistocle Diaconu. Continuare în ediția print a regionalului nostru.