Google

Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași

Written on:octombrie 12, 2020
Comments
Add One

Sfânta Paracheva este un simbol al milosteniei și al iubirii de Hristos. Cunoscută și Paraschiva, Sfânta este prăznuită pe 14 octombrie în fiecare an. Este o sfântă a Balcanilor, fiind prăznuită pe întregul lor teritoriu. Moaștele sale au petrecut timp îndelungat în diverse locuri ale peninsulei, astăzi odihnindu-se la Catedrala Mitropolitană din Iași.

Sfânta Cuvioasă Parascheva în sinaxar și în tradiția bisericească

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut într-o familie bogată de buni creștini, în apropiere de Constantinopol. A fost crescută în iubirea de Dumnezeu, deprinzând practicile postului și ale rugăciunii intense. După ce părinții ei au îmbătrânit, Sfânta Cuvioasă și fratele ei binecredincios au moștenit întreaga avere. Mare parte din ea au împărțit-o săracilor. Pe vremea când avea 25 de ani și se ruga într-o biserică, Duhul Sfânt s-a pogorât acolo, spunându-i să părăsească tot și să plece în pustie. Sfânta Parascheva a plecat într-o lungă peregrinare, ajungând să locuiască într-o peșteră. După câțiva ani de pustnicie, Duhul Sfânt s-a pogorât din nou asupra ei. Acesta i-a cerut să se întoarcă și să se pregătească pentru întâlnirea cu Dumnezeu în locurile în care s-a născut.

După ce a murit, a fost îngropată ca o străină, nimeni neștiind cine era. Prima sa minune s-a petrecut atunci când mormântul ei a fost descoperit de către niște marinari care voiau să își îngroape un matelot. Săpând groapa pentru acesta, au descoperit trupul bine-mirositor și nestricat al Sfintei Parascheva. Totuși, l-au pus pe marinar alături de ea. Noaptea, o împărăteasă cu o coroană luminoasă li s-a arătat în vis, mustrându-i că nu au înțeles mesajul lui Dumnezeu. A doua zi, marinarii au dezgropat-o și au dus moaștele ei într-un loc de cinste, Biserica Sfinților Apostoli. De-a lungul timpului, acestea au fost plimbate prin multe locuri și biserici de pe tot teritoriul Balcanilor: Epivata, Târnovo, Belgrad etc.

Cum a apărut sărbătoarea?

În jurul secolului XV, cultul Sfintei Parascheva se dezvoltă în Balcani, datorită minunilor miraculoase pe care le fac moaștele ei. Pe teritoriul românesc, primele menționări ale ei sunt în perioada în care moaștele ajung în țară. Sfânta Cuvioasă Parascheva este supranumită Patroana Moldovei, datorită locului în care moaștele sale se odihnesc. În vara anului 1641, acestea au ajuns în Iași. Ele au fost depuse de către domnitorul Vasile Lupu în cea mai mare ctitorie a sa, Catedrala Sfinților Trei Ierarhi. Trimise de la Constantinopol, moaștele reprezentau un dar din partea Patriarhiei și a Sinodului Ecumenic pentru domnitor. El plătise toate datoriile celor două instituții.

Obiceiuri vechi și noi de Sfânta Parascheva

Multe legende și basme românești povestesc despre personajul Sfânta Vineri. Milostivă, aceasta este de cele mai multe ori un personaj adjutant și o reprezentare a bunătății nestingherite. În popor, Sfânta Parascheva este numită și Sfânta Vineri.

În zilele noastre, cu ocazia praznicului Sfintei Parascheva se organizează cel mai mare pelerinaj din România. Mii de credincioși poposesc în această perioadă în Iași. În ziua de 14 octombrie, cu toții se strâng în fața Catedralei Mitropolitane din Iași, locul în care au fost mutate moaștele în 1889. Cu toții așteaptă la cozi interminabile să ajungă în fața raclei cu moaștele să li se închine. Foarte mulți vin cu haine și obiecte ale celor dragi, sperând la minunile miraculoase ale moaștelor.

În ceea ce privește sărbătorirea onomasticii, Parascheva este un nume arhaic pentru societatea românească de astăzi. Puține persoane mai poartă numele sfintei. Chiar dacă acum un secol era un nume popular, majoritatea persoanelor care încă îl mai posedă sunt acum în vârstă sau din mediul monahal. De asemenea, sunt multe biserici care își sărbătoresc hramul în această sfântă zi.

Leave a Comment