Doar lapte și miere se revarsă din discursurile politicienilor de dincolo de Prut. România e cea mai bună, dacă dă curent cât mai ieftin și gaze și buletine românești și bani moca și tot așa mai departe. Ce-i mult strică, spune hâtru moldoveanul!
După marile “succesuri” din 2022, toată conducerea României are motiv să spună clar că politica internațională e grea. E mai grea decât carnea de porc și chiar decât limba rusă.
O potențială decizie semnificativă a anului 2023, cu iz geopolitic și cu interes special și pentru România, ar fi cea a deschiderii negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Uniunea va continua să sprijine cele două țări. Tendințele care vor profila și politica europeană și transatlantică a României în 2023 stau sub semnul câtorva coordonate: Schengen, securitate energetică, Marea Neagră și Republica Moldova.
Calea europeană a Republicii Moldova trece pe la București, fapt asumat de ambele maluri ale Prutului. De aceea, progresul Republicii Moldova în direcția deschiderii negocierilor de aderare la UE, interconectarea țării la rețelele energetice europene, sprijinirea cetățenilor acestei țări și diluarea abilității Rusiei de a periclita viitorul european al Chișinăului vor fi priorități majore.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a determinat un răspuns transatlantic unit, o transformare fără precedent a acțiunii externe a UE, a politicii externe germane, o reconfirmare a importanței cruciale a NATO și a SUA pentru securitatea europeană și euro-atlantică și a declanșat decizii strategice majore precum calea către NATO a Suediei și Finlandei și calea către UE a Ucrainei și a Republicii Moldova. Continuare în ediția tipărită a regionalului Informatorul Moldovei.