Google

Provoacă distrugeri catastrofale și afectează mai multe organe

Written on:iunie 28, 2020
Comments
Add One

Pe lângă afecțiunile respiratorii care îi fac pe pacienți să întâmpine mari dificultăți atunci când respiră, coronavirusul care provoacă maladia COVID-19 atacă multe sisteme de organe, provocând în anumite cazuri distrugeri catastrofale. „Credeam că era doar un virus respirator. S-a dovedit că atacă însă și pancreasul. Atacă și inima. Atacă și ficatul, creierul, rinichii și alte organe. Nu am înțeles aceste lucruri la început”, a declarat medicul Eric Topol, cardiolog și directorul Scripps Research Translational Institute din La Jolla, California.

Pe lângă dificultățile respiratorii, pacienții cu COVID-19 pot experimenta tulburări de coagulare a sângelui, care pot să ducă la accidente vasculare cerebrale, dar și la inflamații severe, care afectează apoi numeroase organe interne. Noul coronavirus poate, de asemenea, să cauzeze complicații neurologice, care variază de la migrenă, amețeală și pierderea gustului și a mirosului până la convulsii și stări de confuzie. În plus, recuperarea poate fi lentă, incompletă și costisitoare, cu un impact uriaș asupra calității vieții pacientului.

Manifestările ample și diverse ale COVID-19 sunt oarecum unice, afirmă medicul Sadiya Khan, cardiolog la Northwestern Medicine din Chicago.

În cazul gripei, oamenii cu boli cardiace preexistente sunt cei care prezintă riscuri mari de a suferi complicații medicale, a precizat ea. Ceea ce surprinde însă în cazul acestui nou tip de coronavirus este dimensiunea amplă a complicațiilor pe care le provoacă în afara zonei plămânilor.

Sadiya Khan consideră că asupra sistemelor medicale va exista o mare povară în viitor, din cauza cheltuielilor cauzate de îngrijirea persoanelor care au supraviețuit maladiei COVID-19.

Recuperare îndelungată pentru mulți pacienți

Pacienții care au fost plasați la terapie intensivă sau conectați la ventilatoare timp de mai multe săptămâni vor trebui să petreacă timp suplimentar în secții de recuperare pentru ca să-și recapete mobilitatea și forța fizică.

„Poate fi nevoie de până la șapte zile pentru fiecare zi în care ai fost spitalizat, pentru a recăpăta puterea de dinainte. Acest proces e cu atât mai greu cu cât pacientul este mai în vârstă și este posibil să nu își mai recupereze niciodată funcțiile complete”, a declarat aceeași specialistă.

Deși eforturile s-au concentrat în principal asupra minorității de pacienți care au experimentat forme severe ale bolii, medicii încep să își îndrepte tot mai mult atenția și asupra nevoilor pacienților care nu au fost destul de afectați pentru a necesita spitalizare, dar care continuă să sufere la câteva luni după ce au fost infectați.

În prezent sunt în plină desfășurare o serie de studii pentru a înțelege efectele pe termen lung ale infectării cu SARS-CoV-2, a declarat recent Jay Butler, directorul adjunct al departamentului de boli infecțioase din cadrul Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din Statele Unite.

„Am primit rapoarte despre oameni care acuză oboseală persistentă și dificultăți respiratorii. E greu de spus cât timp vor dura aceste manifestări”, a adăugat el.

Deși simptomele noului coronavirus dispar de obicei în două sau trei săptămâni, un procent estimativ de 10% dintre pacienți au parte de simptome prelungite, a dezvăluit medicul Helen Salisbury de la Universitatea Oxford, într-un articol publicat recent în British Medical Journal.

Specialista britanică afirmă că mulți dintre pacienții ei au radiografii toracice normale și nu prezintă urme de inflamații, dar tot nu sunt complet recuperați.

„Dacă în trecut puteai să alergi 5 kilometri de trei ori pe săptămână și acum simți că ți se taie respirația după ce ai urcat un singur etaj pe scări sau dacă tușești neîncetat și ești prea epuizat pentru a reveni la muncă, atunci teama că s-ar putea să nu mai revii niciodată la sănătatea de dinainte este foarte reală”, a explicat ea.

Medicul Igor Koralnik, directorul departamentului de boli neuroinfecțioase de la spitalul Northwestern Medicine din Chicago, a analizat actuala literatură științifică din acest domeniu și a descoperit că aproximativ jumătate dintre pacienții spitalizați cu COVID-19 prezintă complicații neurologice, precum amețeală, vigilență scăzută, probleme de concentrare, tulburări ale mirosului și gustului, convulsii, accidente vasculare cerebrale, stare de slăbiciune și dureri musculare.

Doctorul Koralnik, ale cărui descoperiri au fost publicate în Annals of Neurology, a creat o clinică ambulatorie de tratare a pacienților cu COVID-19, pentru a afla dacă aceste probleme neurologice sunt temporare sau permanente.

Sadiya Kahn a făcut și o paralelă între noul coronavirus și HIV, virusul care declanșează SIDA, considerând că cea mai mare parte a atenției opiniei publice s-a orientat inițial asupra deceselor.

„În anii recenți, am fost foarte concentrați asupra complicațiilor cardiovasculare și asupra supraviețuirii pacienților cu HIV”, a precizat experta.

Leave a Comment