Google

Protejând monumentele istorice, păstrăm identitatea naţională!

Written on:ianuarie 29, 2017
Comments
Add One

Săptămâna trecută, în sala mare a Muzeului Judeţean de Istorie din Botoşani, Direcţia Judeţeană de Cultură  Botoşani, în parteneriat cu muzeul, a organizat joi 26 ianuarie un seminar de informare cu privire la protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional destinat autorităţilor publice locale precum şi altor factori interesaţi. Principalele teme susţinute au vizat legislaţia din domeniul patrimoniului naţional imobil, monumente istorice şi arheologie, conservarea şi promovarea patrimoniului mobil prin înfiinţarea de muzee şi colecţii precum şi informaţii cu privire la monumentele de for public. În faţa reprezentanţilor primăriilor din judeţ au susţinut intervenţii profesorul Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei de Cultură Botoşani, Aurel Melniciuc, managerul Muzeului Judeţean, Eduard Setnic, şeful sectiei de arheologie, arhitectul Mihai Tulbure, membru al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, arhitectul Mihai Mihăilescu şi comisarul şef Cezar Gheorghiu din partea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Botoşani, poliţist specializat in protejarea patrimoniului cultural naţional. În intervenţia sa profesorul Dănuţ Huţu a reliefat că patrimoniul este un factor important pentru păstrarea identităţii valorilor culturale şi naţionale, de dezvoltare durabilă, coeziune şi incluziune socială, cu atât mai mult cu cât România este stat membru al Uniunii Europene. Societatea reevaluează constant valoarea monumentelor şi site-urilor arheologice şi categorii noi de monumente se pot afirma. Patrimoniul cultural imobil constituie cea mai valoroasă componentă a patrimoniului cultural, atât în ceea ce priveşte valoarea materială directă, cât şi în raport cu posibilităţile de inserţie a unor componente extra-culturale. Pe de altă parte, Aurel Melniciuc, managerul muzeului a subliniat faptul că bunurile culturale mobile şi colecţiile aflate în proprietate privată si publica constituie o importantă, dar puţin înţeleasă, resursă naţională. Lipsa unui dialog constructiv între proprietarii privaţi şi entităţile statului poate determina pierderea unor oportunităţi capabile să asigure conservarea adecvată, studierea şi aprecierea într-o proporţie mai mare a acestora. Ridicarea standardelor de către muzee trebuie să devină o prioritate în toate aspectele activităţii lor, de la tehnicile de conservare la documentări ale colecţiilor, management, tehnici de expunere, cât şi cu privire la serviciile oferite vizitatorilor. Participanţilor le-au fost puse la dispoziţie mape cu extrase din Legea 422/2001 privind monumentele istorice şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale precum şi Legea 311/2003 privind muzeele şi colecţiile publice. Printre altele, în Legea 422/2001 se menţionează că „Pentru protejarea monumentelor istorice din unităţile administrativ teritoriale de competenţă, consiliile locale elaborează regulamentele de urbanism pentru zonele de protecţie a monumentelor istorice şi pentru zonele construite protejate şi le aprobă numai pe baza şi în condiţiile avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau al serviciilor publice deconcentrate al Ministerului Culturii şi Cultelor. Totodată, consiliile locale elaborează sau, după caz, aprobă programe ori măsuri administrative, bugetare sau fiscale speciale de prevenire a degradării monumentelor istorice şi a zonelor protejate din municipiul, oraşul sau comuna respectivă, cu respectarea avizului Ministerului Culturii şi Cultelor. La solicitarea direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniul naţional judeţene, împreună cu organele de poliţie, interzic circulaţia vehiculelor grele şi transportul de materiale expozive în zona de protecţie a monumentelor istorice”. (profesor Dănuţ HUŢU)

Leave a Comment