Cultură, tradiții și culoare la Zilele Culturale ale Municipiului Vaslui
Jumătatea lunii august a împământenit un eveniment anual cu o amploare deosebită, Zilele Municipiului Vaslui, aducând în atenția noastră multitudine de manifestări culturale, expresie a interesului și respectului față de valorile locale. Conștientizăm cu toții că Zilele Culturale ale Municipiului Vaslui se constituie într-un eveniment cultural important având ca fundamental scop cunoașterea patrimoniului istoric, cultural și spiritual al orașului și județului nostru. Vedem cum an de an instituții organizatoare de acțiuni dovedesc mai ales prin fapte că își împlinesc rolul pe care îl au, de păstrători ai memoriei locale cuprinzând istorie, știință, literatură sau orice altceva a creat cel ce cu mândrie vasluian își zice. Observăm de asemenea cum pe parcursul fiecărui an instituții precum Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” , Muzeul Județean „Ștefan cel Mare”, Centrul pentru Conservarea Culturii Tradiționale, Palatul Copiilor, promovează valorile istoriei și ale culturii locale. Înțelegem că Primăria Municipiului Vaslui, Consiliul Județean Vaslui sunt parteneri în organizarea de momente artistice și culturale, lansări de carte, întâlniri cu scriitori și muzicieni, concerte de muzică aparținând mai multor genuri, manifestări dedicate copiilor, toate menite să promoveze Vasluiului, să promoveze cultura vasluiană!
E iarăși bun prilej de a aduce un elogiu celor ce cu pasiune, devotament, pricepere, dăruire, au lăsat mărturii culturale dintre cele mai pilduitoare. De la începuturile istoriei și până în miezul anului 2023 încercăm a prezenta date biografice puține, dar suficient necesare pentru conturarea și înțelegerea unor destine profesionale, alegând criteriu de selecție aniversarea unui număr rotund de ani, decenii, secole…
1673 se năștea Dimitrie Cantemir, Domn al Moldovei, mare cărturar, filozof, istoric, geograf, etnograf, compozitor, scriitor, om de știință. O figură exemplară a spiritualității românești, a cărui operă a însemnat atât o strălucită analiză a dezvoltării culturale anterioare, dar și abordarea unor domenii generatoare de idei, concepții noi. A fost un veritabil „homo universalis”. Realizează prima mare sinteză a spiritului românesc fiind considerat ultimul mare umanist european și cel dintâi iluminist. Dintre lucrările sale menționăm „Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea”(1698), ”Imaginea științei sacre”(1700), „Mic compendiu de logică generală” (1705), „Cartea științei muzicii după felul literelor”(1700). Celebre sunt și în timpurile noastre „Descrierea Moldovei”(1716), „Cercetarea naturală a monarhiilor”(1714), „Viață lui Constantin Cantemir”(1714-1716), „Istoria creșterii și descreșterii Curții otomane”, „Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor”(1722) sau „Istoria hieroglifică”(1705). Vasta lui erudiție dar și formidabila forță de creație impresiona lumea europeană, devenind membru al Academiei din Berlin, fiind primul român ce se bucura de o asemenea recunoaștere. După înfrângerea de la Stănilești ia calea exilului, consilier politic fiind la Curtea țarului până ultima clipă a vieții sale (1723). Trei secole și jumătate de la naștere, trei secole de la moarte!
1768 (20 decembrie) se năștea la Roșiești, Veniamin Costache, cel ce avea să fie mitropolit, cărturar, traducător de cărți religioase. Evoluează repede în ierarhia bisericească fiind Mitropolit al Moldovei între 1803-1808, 1812-1842. A înființat Seminarul de la Socola, a ctitorit Academia Mihăileană, a trimis la studii în străinătate pe Gh. Asachi, Gh. Săulescu, a refăcut tipografia Mitropoliei, a tipărit numeroase cărți necesare școlilor și mănăstirilor. Este autorul lucrărilor „Noul Testament”(1831), „Învățătura dogmaticească”(1831), „Tratatul de existența lui Dumnezeu”(1831), „Istoria vechiului Testament”(1834), „Didahii”(1837), „Pidalion”(1844), semnează multe prefețe în care dezvoltă idei iluministe.
1798, 4 martie, în comuna Roșiești venea pe lume filologul, folcloristul Gheorghe Săulescu. Urmează clasa de greacă a dascălului Gheorghe Patmiotul la Huși, cursurile școlii Domnești din Iași, urmate de cursurile superioare la Chios(Grecia) și studii gimnaziale la Cernăuți. După definitivarea studiilor funcționează ca profesor de limba română, de istorie universală, de logică la școala Trei Ierarhi din Iași, profesor la Academia Mihăileană din Iași. Descoperim că Săulescu a fost redactor al revistei „Albina românească”, bun colaborator al unor publicații precum „Gazeta Transilvaniei”, „Spicuitorul moldo-român”, „Almanah pentru învățătură și petrecere”. Cunoscut și apreciat în vremea sa pentru numeroase materiale didactice, manuale de gramatică pentru învățământul secundar dar și pentru alte lucrări precum „Fabule în versuri sau poezii alegorice”, „Hronologia și istoria universală prelucrată pe scurt”.
În 1813 într-o veche familie boierească se năștea în ținutul Vasluiului Teodor Rășcanu, om politic ce a avut o contribuție deosebită la mișcarea premergătoare anului 1848. Împreună cu alți revoluționari protestează împotriva Ocârmuirii la Iași, în 5 iunie 1846. Era secretarul dar și cel mai activ membru al „Asociației patriotice”, coordonând activitatea(ilegală) de la moșia Holmu. În toamna lui 1846 guvernul descoperă locul unde se organizase asociația, Theodor Rășcanu izbutind să scape și să ajungă la Paris, alăturându-se acțiunilor Societății Studenților Români. Întors în țară în anul revoluționar 1848 participă la întrunirile românilor de la Sibiu și Blaj.
1838, 2 februarie, Vutcani, Gheorghe Dima se năștea spre a deveni muzician, interpret, profesor. Absolvă cursurile Conservatorului ieșean în 1867, devine angajat al instituției până în 1877 după care intră în învățământ. Pe lângă activitatea didactică s-a remarcat ca interpret(bariton) desăvârșit cântăreț al melodiilor bisericești. A colaborat cu Gavril Musicescu și Gr. Gheorghiu la transpunerea și publicarea „Anastasimatarului” în notație liniară. Lucrarea în opt volume a reprezentat un eveniment de muzică corală bisericească, tipărirea ei a durat aproape cinci ani, beneficiind de sprijinul episcopului Melchisedec. Din 1894 se dedică seriei de lucrări individuale cuprinzând heruvice, axioane, imne, legende și cântece populare.
1838, 23 martie, Câmpina, profesorul, omul politic, filantropul Stroe Belloescu pășea în această lume, stabilindu-se în 1864 la Bârlad. Absolvent de cursuri Politehnice, cu diplomă de inginer, alege profesoratul, economisind din umila lui leafă spre a ridica biserici și școli întru luminarea fiilor de țărani. În 1910 construiește Casa Națională din Bârlad, dotată cu sală de lectură, unde se țineau conferințe, festivaluri, expoziții. Animator vieții culturale bârlădene, autor de manuale școlare, membru al Consiliului General al Ministerului Instrucțiunii Publice, de patru ori deputat, de două ori senator, membru și președinte al Consiliului General de Tutova, director al Spitalului Bârlad și Elena Doamna”, președinte al Ateneului local și al Ligii Culturale, membru al Uniunii Interparlamentare pentru Pace și Arbitraj.
6 martie 1848, Gheorghe Panu, scriitor, junimist, om politic, memorialist, portretist se năștea undeva prin județul nostru. Etapele de școlarizare le parcurge în Iași, la Paris și la Bruxelles unde obține doctoratul în drept(1879). Întors în țară intră în cercul Junimii, colaborează la revista „Convorbiri literare”, publicând „Istoria critică a lui Hasdeu”(1872), „Studiul istoriei la români”(1874-1875), „Atârnarea sau neatârnarea românilor în diferite secole”(1872-1873). Se dovedește un bun memorialist și portretist în „Amintiri de la Junimea din Iași” și „Portrete și tipuri parlamentare”.
Continuare în ediția print a regionalului Informatorul Moldovei.