Google

Magistrații se opun desființării Inspecției Judiciare

Written on:decembrie 10, 2019
Comments
Add One

Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) își exprimă dezacordul față de afirmațiile ministrului justiției, făcute în cadrul unei emisiuni de televiziune, duminică seara, cu privire la Secția pentru investigarea unor infracțiuni din justiție (SIIJ).

„Afirmațiile ministrului justiției sunt contrazise de realitatea bazată pe lege și documente, astfel cum demonstrăm prin argumentele ce urmează:

  1. Susținerea că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) “a fost compromisă prin însuși actul de înființare” relevă, în primul rând, ignorarea, de către ministrul justiției, a Deciziei Curții Constituționale nr. 33/2018 prin care s-a statuat că SIIJ “constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecţie adecvată a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor”.

De asemenea, afirmația ignoră faptul că nerespectarea deciziilor Curții Constituționale nu a constituit, nicidecum, o recomandare a Comisiei de la Veneția. Dimpotrivă, în răspunsul din iulie 2018 la scrisoarea Curții Constituționale a României, preşedintele Comisiei de la Veneţia a arătat că deciziile Curţii Constituţionale pot fi criticate, deoarece libertatea de exprimare este una dintre valorile fundamentale într-un stat democratic, dar deţinătorii funcţiilor publice trebuie să se abţină în criticile lor.

Criticile nerespectuoase şi apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curţii sunt inadmisibile. Deciziile Curţilor Constituţionale sunt definitive şi obligatorii şi trebuie să fie implementate.

  1. Afirmația “modul în care arhitectura ei – a SIIJ (n.n.) – a fost gândită este cumva străină de coerența piramidală a sistemului Ministerului Public, cu control ierarhic” este expres contrazisă de dispozițiile legale ce reglementează organizarea și funcționarea SIIJ, a căror trecere cu vederea de către ministrul justiției este îngrijorătoare.

În art. 881 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 s-a prevăzut în mod clar că SIIJ se înființează și funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Mai mult, SIIJ este reglementată în Titlul III, Cap. II din Legea nr. 302/2004, care se referă la “Organizarea Ministerului Public” și are secțiuni privind Parchetul de pe lângă ÎCCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale, parchetele militare. În plus, art. 72 care prevede că “procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor” nu a fost nici modificat și nici abrogat.

De remarcat și faptul că în cazul DIICOT se prevede la fel ca în cazul SIIJ, și anume că funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (art. 791 alin. 1). În cazul DNA, legiuitorul a fost mai darnic, stabilind că se organizează “ca structură autonomă” în cadrul Ministerului Public (art. 80 alin. 2).

Art. 882 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 statuează că SIIJ îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, preluând, așadar, principiul din art. 132 alin. 1 din Constituție. Este formularea în care acest text de lege se regăsește și în secțiunea privind DNA (art. 81 alin. 1). Să înțelegem, față de cele de mai sus, că și DNA a fost gândită și funcționează în afara coerenței piramidale a Ministerului Public?

Potrivit Avizului nr. 21/2018 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, structuri specializate de investigare a judecătorilor sunt chiar recomandat a fi înființate în anumite circumstanțe, avizul fiind fundamentat pe constatările și recomandările GRECO.

Prin urmare, este inexplicabil cum se pot pune sub semnul întrebării texte de lege “coerente”, bazate pe principii constituționale.

3. Afirmația privind “portița prin care se pot tergiversa diverse cauze prin simple plângeri împotriva magistraților”, ca semn că SIIJ “din start a fost compromisă” omite că asemenea “simple plângeri” au existat și există, nefiind o noutate, nici în cazul procurorilor SIIJ, nici în cazul procurorilor DNA, nici în cazul instanțelor sau parchetelor cu un număr mic de judecători/procurori, în acestea din urmă activitatea fiind aproape paralizată chiar și în lipsa plângerilor. Așteptam ca această realitate, sesizată de noi și de colegii noștri, de multe ori, aproape cu disperare, să îl preocupe, cu precădere, pe ministrul justiției.

Leave a Comment