Profesorul Andrei Marga revine cu o nouă analiză privind starea democrației în general în lume și în particular în Uniunea Europeană și mai ales în România. El pleacă de la abordările superficiale care însoțesc azi orice analiză până la oportunismul și impostura de care se dă dovadă în abordarea doar în parte a subiectelor arzătoare din comunitate.
După o trecere în revistă a motivelor a ce a făcut să se ajungă aici, el arată că rezultatul a fost o tensiune sporită în cadrul democrațiilor (n.a. a se vedea situațiile din Polonia, Ungaria sau/și Israel) unde avem o adevărată luptă pentru a se căuta un echilibru deoarece Justiția a ajuns să fie folosită ca instrument politic pe scară largă.
În România, susține profesorul Marga, a existat experimentul DNA care a fost unul funest și care a avut ca rezultat sporirea corupției. Rezultatul a fost sporirea corupţiei în societate, chiar printre „agenţii anticorupţie”. Ba chiar mai grav, ridicarea abuzului la nivel de practică organizată, afectarea democraţiei şi în cele din urmă, paralizia inițiativei economice și civice din societate!
”Actualizarea abordărilor
Andrei Marga
La începutul anilor nouăzeci, mințile se deschideau spre orizonturile largi ale libertății, drepturilor și democrației. Azi, multe se repliază în optici de conjunctură. Se perorează din nou despre dezvoltare, dar fără libertăți și drepturi și despre democrație, în absența consultării și dezbaterii. Se postulează libertăți, când sărăcia se extinde sau normalitate, când crizele sufocă inițiativele. Se confirmă că mințirea a devenit „a doua natură” (George Șerban Lying: Mans Second Nature, Westport, Co., 2001) a unora care pretind justiție după ce măsluiesc probe, „lucru bine făcut”, când nimic nu funcționează și că „totul e bine” când în jur sporesc necazurile.
Adesea, înseși opiniile și abordările redau superficial faptele sau încurcă noțiunile. Pentru unii, logica nu există, iar etica ține de lumea de apoi. Oportunismul („să nu ne referim la cutare fapt, ca să nu ne legăm la cap”) și impostura – inși care se ascundeau atunci când se decidea integrarea europeană sau care nu au făcut decât să fraudeze vor să dea direcția – nu sunt deloc ceva rar.
Se ocolește frecvent întregul situației, nu se înțeleg diferențierile societății moderne și se închipuie că istoria începe și se sfârșește cu cei de azi. De aceea, opinii prost elaborate, încâlcite și demult clasate au ocupat terenul. Ca rezultat general, spațiul public s-a umplut de confuzii, viitorul pare închis în repetarea a ceea ce este, iar cetățenii sunt convertiți tacit în spectatori. Libertățile și drepturile individuale, democrația, bunăstarea, împreună cu demnitatea umană care le-a energizat, stau astăzi, firește, înaintea oricărei alte valori. Ele nu au alternativă rațională. Schimbările din ultimul deceniu au adus însă lumea într-o situație fără precedent. „Societatea nesigură”, de care am vorbit cu ani în urmă (Societatea nesigură, Niculescu, București, 2016), înfruntă probleme ce nu se lasă stăpânite decât schimbând opiniile, abordările și întregi concepții. Rețin aici, în spațiul aflat la dispoziție, problemele cheie, „spune printre altele profesorul Andrei Marga, fost ministru al Învățământului și fost politruc de vârf, acum retras din politică și devenit analist, obesrvator sau cum vreți să-i spuneți de „mare” calibru. Oare nu și astfel de „foști” manipulează, intoxică, vorbind numai într-o notă strict negativă?