Google

În căutarea timpului pierdut (CXXXIX)

Written on:ianuarie 2, 2021
Comments
Add One

În statul mexican Valea Mexicului, localitatea Metepec, un fermier a prins într-o capcană de şobolani o fiinţă omenească cât un deget de mare şi cu chipul pocit. Fermierul a înecat-o. Nu după mult timp fermierul se deplasa pe şosea în maşina personală. Cu totul inexplicabil maşina ia foc şi fermierul moare ars. Autorul Joshua Warren susţine că umanoidul prins era un “pui de extraterestru” şi ca să se răzbune semenii lui l-au ucis pe fermier. Nu cred că umanoidul era extraterestru, ci cred că aparţinea unei rase de pitici pământeni. Se ştie că piticii stăpânesc magia şi prin magie l-au ucis pe fermierul criminal. Asta nu înseamnă că între extratereştri si pământeni nu au fost conflicte. În Basarabia anilor 1980 un convoi militar rusesc cu cisterne încărcate cu substanţe chimice de luptă a fost oprit de o rază verde care a ieşit dintr-un deal. Motoarele maşinilor s-au oprit şi câteva minute nu au putut fi repornite.S-au semnalat cazuri în SUA, primul în 1964 la o bază militară din statul Montana, când OZN-urile au dezactivat sistemele de lansare ale rachetelor nucleare. În 1967 lângă lacul Bâlea din Munţii Făgăraş a aterizat un OZN. Din navă au coborât nişte extratereştri care au atacat un pluton de ostaşi aflaţi în zonă. Soldaţii au răspuns cu arme de foc. În final nepământenii s-au retras şi OZN-ul a decolat. În vara lui 1913 au staţionat OZN-uri deasupra unor unităţi militare româneşti din Brăila, Focşani, Galaţi şi Iaşi. Ostaşii au tras în OZN-uri cu tunurile. Navele s-au retras. Oficial s-a zis atunci că au fost nişte avioane ruseşti de spionaj. În 1840 haiducul Mihu Copilu este încolţit de poteră pe dealul Capela, lângă Râmnicu Vâlcea. Ceva ce pare să fi fost un OZN l-a acoperit cu o cupolă de lumină şi potera nu l-a mai văzut. A trecut mai departe. Haiducul a scăpat! În 1984 radarele româneşti, bulgăreşti şi ruseşti au depistat un OZN care zbura în larg, deasupra Mării Negre. OZN-ul a fost doborât de o rachetă sovietică şi s-a prăbuşit în mare. La 20 decembrie 1989, trei avioane militare româneşti erau gata să intercepteze un OZN care staţiona deasupra oraşului Giurgiu. Cu totul inexplicabil Ceauşescu a anulat ordinul de atac. În 2007 în zona Munţilor Cozia din Vâlcea un grup de alpinişti au observat că un avion militar românesc era urmărit de un OZN. În final OZN-ul s-a înălţat în cer. Câteva săptămâni mai târziu, aproape de Câmpia Turzii, un OZN atacă, cu un fel de proiectile, un avion militar românesc. Carlinga avionului a fost distrusă. Pilotul totuşi a reuşit să aterizeze cu bine. În 1943 un aviator militar român a doborât un OZN. Astronava s-a prăbuşit în râul Olt. S-a spus atunci că a fost doborât un avion britanic. În 2006 un cetăţean dintr-un sat vecin cu Râmnicu Valcea este martorul aterizării unui OZN în pădurea de la marginea localităţii. Era cam miezul nopţii. Se duce imediat la poliţie şi raportează prezenţa unei nave străine pe teritoriul nostru. Poliţia s-a deplasat la faţa locului, dar nava plecase. Omul a fost amendat şi discreditat public cum că era beat. Zece ani mai târziu pe teritoriul judeţului Vâlcea, trupe americane fac o aplicaţie militară. În mod bizar un elicopter american a aterizat în pădurea unde aterizase un OZN în 2006 şi, mai mult de atât, scafandri americani au cercetat albia râului Olt, unde în 1943 se prăbuşise OZN-ul doborât. Americanii sunt foarte interesaţi de obiectele extraterestre care să-i inspire în progresul tehnologic. Se spune că o bază extraterestră foarte veche şi care-i interesează pe americani se află în Marea Neagră la est de capul Midia. În poezia Memento Mori, Mihai Eminescu se referă probabil la oraşul scufundat de la capul Midia: “Din fundul Mării Negre, din înalte-adânce hale/Dintre stânce arcuite, din gigantice portale/Oastea zeilor Daciei în lungi şiruri au ieşit”. În 2001 s-a descoperit sub gheaţa Antarcticii, în regiunea Țara Coats,  o structură metalică veche de 12.000 de ani. Cercetările în zonă le face armata anericană. Este interesant că în Tibet sunt două triburi, ham şi dropa, cu origine extraterestră. Într-o peşteră din munţii lor s-au găsit discuri pe care erau inscripţii dispuse în spirală. Discurile erau magnetice, adică erau harduri de computer. Tot în peşteră erau rămăşiţele unei farfurii zburătoare. Inscripţiile şi informaţiile de pe discuri au fost decriptate de chinezi. Ele atestă că popoarele ham şi dropa sunt venite din Cosmos. Rămăşiţele din peşteră aparţineau navei care i-au adus din lumea lor, pustiită de un război cosmic. Evenimentul s-a petrecut acum 12.000 de ani, adică tot atunci când a ajuns în Antarctica misteriosul obiect găsit sub gheaţă. În 1968 pe şoseau de pe barajul Vidraru trecea o coloană de o sută de militari. Spre uimirea lor ostaşii văd că din lac iese o farfurie zburătoare. Nava s-a înălţat în văzduh. Soldaţii au cerut superiorilor să cerceteze malul lacului şi să sondeze apa. Superiorii le-au cerut să se retragă şi să “uite” evenimentul. La 23 august 1944 un OZN a rămas circa 40 de minute deasupra bazei nilitare aviatice de la Alexeni, în Bărăgan. În tot acest timp OZN-ul a făcut mai multe deplasări între 2.000 şi 55.000  metri altitudine. Cazul a fost muşamalizat. Acum câţiva ani militari israelieni se aflau pe platoul Bucegi pentru exerciţii pe care le făceau cu acordul statului român. Când un elicopter israelian a ajuns lângă poiana Gura de Rai, a apărut pe cer o sferă translucidă în care se vedea un bărbat îmbrăcat în robă albă şi cu plete cărunte. Sfera a lovit elicopterul şi l-a doborât. Militarii israelieni au povestit întâmplarea şi au cerut protecţia anonimatului. Superiorii au zis martorilor la straniul eveniment  că ce au văzut este secret de stat. Cine îl va divulga,  el şi familia lui vor plăti cu viaţa. În anii 1980 serviciul secret român depistează sub Platoul  Bucegilor un tunel de care nu se ştie unde duce. Tunelul trecea printr-o sală cu scrieri străvechi numită de exploratori Arhiva, iar mai departe calea era blocată de o barieră energetică. Pe moment lucrurile s-au oprit aici, dar în 2003 un satelit american identifică o cavitate sub Bucegi şi în cavitate un aparat nepământean, probabil aparatul despre care spuneam mai înainte că l-a vizualizat clarvăzătoarea Valentina. Oficiali american au venit la Bucureşti şi au cerut să aibă acces în cavitate. Partea română a acceptat în urma ameninţărilor proferate de americani. În fine s-a intrat în tunelul descoperit în anii 1980 si care duce inclusiv la cavitatea văzută din satelit. Despre ce s-a găsit acolo se povesteşte în romanele lui Radu Cinamar. Americanii şi românii au ajuns la bariera energetică aflată dincolo de Arhivă. Trei americani au atins bariera cu mâna şi au murit pe loc. Bariera va fi înlăturată de un ofiţer român cu calităţi paranormale. Omul a atins perdeaua de energie şi a anulat-o. Exploratorii au pătruns într-un culoar placat cu un material care nu putea fi zgâriat şi nici ars. Absorbea orice flacără! Tunelul era luminat, dar sursa de lumină nu a fost depistată. S- a ajuns în aşa numita Sală a Proiecţiilor. Erau acolo o masă şi şapte scaune din cristal. Pe masă erau pergamente cu o scriere necunoscută şi o cutie. Atinsă, cutia făcea să apară imagini holografice din altă lume. Lângă imagini era un text explicativ în aceeaşi grafie ca aceea de pe pergamente. Alături era aparatul vizualizat de Valentina şi o amforă cu un praf alb şi foarte fin. Se spune că ar fi aur monoatomic, un elixir pentru sănătate obţinut azi prin tehnologii complexe, dar care totuşi era ştiut şi în Egiptul antic! Din Sala Proiecţiilor se ramificau alte trei tuneluri, dar pe care amerianii le-au sigilat. Un tunel de sub Ceahlău, care uneşte baza cu vârful muntelui, este antigravitaţional. În tunel greutatea proprie se reduce cu 94% şi asta face ca muntele să poată fi urcat uşor. În munţii Rodnei este peştera de pe Valea Tăuşoarelor de care se leagă fenomene stranii, relatează Dan Silviu Boerescu în lucrarea “Harta fenomenelor paranormale din România”. În peşteră sunt nişte bile din piatră. Cine pune urechea pe o bilă aude voci umane neinteligibile, venite din afara lumii noastre. În peştera Tăuşoarelor profesorul Marin Teodoru a găsit o firidă. Intrat în firidă profesorul a fost teleportat în altă lume. Se întâmpla în 1967. De frica securităţii a relatat unele aspecte ale aventurii sale, mascat, într-un volum cu nuvele SF. Călătoria în lumea unde a fost teleportat o povesteşte Marin Teodoru într-un manuscris pe care a cerut rudelor să-l publice după moartea sa. După moartea profesorului, un incendiu a mistuit manuscrisul. Foarte posibil ca scrierea să fi fost de fapt furată. La Remetea în Harghita este castelul conţilor Toroczkay. Castelul are o cramă şi din cramă pleacă o galerie care, se zice, duce la o tainiţă unde este ascunsă o comoară. Toţi care s-au aventurat în galerie nu s-au mai întors. Ultimul curajos a dispărut în 1990. Marian Rotaru

Leave a Comment