Google

În căutarea timpului pierdut (CLIV)

Written on:aprilie 20, 2021
Comments
Add One

În Munţii Trascău din Apuseni este vârful Piatra Cetii, cu un uriaş monolit antropomorf. Spun localnicii că pe Piatra Cetii romanii l-au ucis pe Decebal. Monolitul înfăţişează pe regele dac şi a fost modelat de însuşi Zalmoxe. Trascăul a rămas o vatră dacică şi până azi localnicii acestei părţi a Ţării Moţilor cred că există solomonari, magii cărora dacii le ziceu ktistai. Ţăranii din Trascău spun despre solomonari că zboară prin nori călări pe balauri. Sălaşul lor este peştera Huda, unde stau sub pământ câte şapte ani la rând. Alţii zic că solomonarii vin de foarte departe. Acel “foarte departe” înseamnă probabil o lume paralelă. Indiferent unde le este sălaşul, magii îşi pregătesc călătoria prin lumea noastră pe malul lacului Tău. Sub apa lacului îi aşteaptă balaurii pe care vor călări. Prin lume solomonarii umblă îmbrăcaţi fie în robă albă cu cingătoare roşie, fie uneori ca nişte cerşetori. Au cu ei o carte de magie şi un căpăstru de aur cu care strunesc balaurii. Solomorarii pot isca furtuni. Redam în alt articol ce povestea etnograful Tudor Pamfile în cartea “Văzduhul după credințele poporului român”. Scria Pamfilie că în vara lui 1910, în satul tecucean Ţepu, a apărut prin vii un piton. Sătenii au vrut să-l împuşte, dar preotul le-a cerut să nu facă aşa ceva pentru că asta va aduce grindina peste vii. Oamenii l-au ascultat şi în toamnă şarpele a dispărut. Moţii din Trascău spun că şerpii uriaşi se transformă în balauri. Probabil la fel se zicea pe vremuri şi în Moldova de Jos. Preotul din Ţepu a crezut că pitonul o fi balaurul vreunui solomonar. Dacă şarpele era ucis, solomonarul se putea răzbuna abătând furtuna. Solomonarii sunt răzbunători. În Trascău se vorbeşte de un solomonar care a intrat în curtea unui ţăran şi a cerut mâncare. Ţăranul a spus că nu are, deşi avea. Atunci solomonarul a plecat, a suit pe o costişă şi s-a aşezat la marginea cărării. Acolo a scos cartea de magie, a citi din ea şi a declanşat o furtună care a spulberat casa gospodarului zgârcit. Solomonarii pot manipula vieţuitoarele. Iată un caz petrecut în satul Poeni din Munţii Poiana Ruscăi povestit de localnica Elena. Neamul dânsei a fost blestemat de un cioban cu care tatăl ei se certase. Într-o seară din septembrie 1958 Elena cu mama şi bunica ei coborau spre sat de la strâns fânului. La un moment dat sunt atacate de un lup. Lupul i-a ucis bunica şi a desfigurat-o pe mamă. În aceaşi noapte lupul s-a deplasat zeci de kilometri până la stâna unde erau tatăl, unchiul şi mătuşa Elenei. Tatăl şi unchiul sunt ucişi, iar mătuşa este desfigurată. În cele din urmă fiara a fost ucisă de o altă femeie de la stână. Comportamentul lupului care a decimat familia Elenei nu poate fi explicat decât că cineva l-a ghidat, ori numai un solomonar putea ghida un lup! Folclorul moţilor este populat nu numai de solomonari, ci şi de sânziene şi de iele. Și unele şi altele apar ca fete frumoase, dar pe când sânzienele sunt benefice, ielele, dimpotrivă, sunt malefice. Pe pantele care domină Valea Pietrelor din Trascău se simte energia binefăcătoare. Locul este purificat de sânzienele care săvârşesc aici ritualuri magice. Fundul văii este umblat de iele şi are energie negativă. Aici mulţi oameni s-au sinucis ori au avut accidente mortale ciudate. Un loc cu energie tămăduitoare este Pădurea de Argint de la Săcărâmb, judeţul Hunedoara. Prin pădure curge un pârâu cu apă energizată pozitiv şi bogată în minerale. Lângă pârâu apar adesea zâne şi pitici, relatează scriitorul şi radiestezistul Alexandru Tokar.  Nu numai în Pădurea de Argint sunt fiinţe stranii. Săcărâmbul a avut opt mine de aur şi nu-i miner care să nu fi văzut ivindu-se prin galerii animale ciudate şi oameni mici de statură. De unde veneau? Din lumea subterană? Oricum aceste entităţi nu apar întâmplător, crede domnul Tokar. Le trage încărcătura energetică a zonei. În 1782 geologul Franz von Reichenstein a descoperit la Săcărâmb un nou element chimic: telurul. Telurul are utilizare în industriile aeronautică şi IT. Din păcate azi la Săcărâmb, nici aurul, nici telurul şi nici apele minerale nu sunt exploatate. La fel de rele ca ielele sunt Fetele Frumoase din Munţii Orăştiei. Oamenii le zic Alea Frumoase. Zboară prin văzduh cântând şi când întâlnesc un bărbat îi iau puterile. Aşa a păţit un băiat de 15 ani din satul Orăştioara de Sus. Dormea într-o căpiţă de fân. Într-o noapte Alea Frumoase au trecut pe deasupra lui. L-au umplut de bube şi l-au ologit pentru tot restul vieţii. Alea Frumoase se zice că ar fi preotesele nemuritoare din Sarmisegetusa. Ele păzesc comorile dacice din Munţii Orăştiei. Unde sunt ascunse comorile se văd câte odată ieşind din pământ flăcări. Comorile sunt legate cu blestem şi oamenii nu le ating. Nu demult cineva a văzut flăcările unei comori şi într-o noapte a vrut să sape, dar a apărut un cal fantomatic care l-a pus pe fugă. Savantul Hadrian Daicoviciu scria că la finele sec. XVIII un om din Orăştioara a visat că în cutare loc este o comoară dacică. Ţăranul s-a spovedit la preot şi a destăinuit locul visat. În aceeasi zi săteanul a murit, răpus de blestem. Lângă Sarmisegetusa, sub un fag doborât de o furtună iscată în noaptea de Sânziene, când se spune că mai ales atunci se arată locurile cu comori, s-a găsit o matriţă a unui bijutier dac. Pe matriţă apar înfăţişaţi lei şi elefanţi. O specie de leu european a existat în vremurile vechi, dar unde au văzut dacii elefanţi? Este o întrebare la care istoricii nu au căutat răspunsul, aşa cum bunăoară nu au încercat să descifreze inscripţiile dacice de la Sarmisegetusa! Oricum Munţii Orăştiei sunt plini de săpăturile hoţilor de comori, pe care polţia se face că nu-i vede! Comori blestemate sunt şi în Mehedinţi, pe Plaiul Cloşani. Zic localnici că cineva din Bucureşti a dat de urma unei comori şi a vrut să o scoată. Nu a început bine treaba că a simţit o durere năprasnică în burtă şi a murit după câteva ore de chin. Într-o peşteră de pe Plaiul Cloşanilor un prinţ sârb din familia Obrenovici a ascuns o comoară, cândva de mult. În 1980 apăruse în zonă un turist sârb, care de fapt era spion trimis să recupereze tezaurul lui Obrenovici pentru Serbia. Securitatea română l-a dibuit. Nişte gospodari din Cloşani, agenţi ai securităţii, l-au invitat într-o seară la un chef. Sârbul s-a îmbătat şi a adormit. Securiştii i-au umblat în geantă, au găsit harta comorii şi au fotografiat-o. Dimineaţa sârbul este expulzat din România. După harta sârbului comoara a fost găsită într-o peşteră. Drumul prin peşteră până la comoară era plin de capcane. Capcanele au pricinuit moartea a opt militari din echipa de căutători. Zic cloşănenii că o comoară poate fi dezlegată de blestem dacă este stropită cu sângele a nouă fraţi. Un oltean a găsit o comoară şi a stropit-o cu sângele a nouă pui de la aceaşi cloşcă, deci fraţi. Erau bani de argint. I-a luat, dar mare folos nu a avut. Ca să nu-l afle miliţia a căutat să scape repede de argint şi l-a vândut ieftin unor ţigani. Apropo de sânge şi de fiinţe malefice, iată  credinţa bănăţenilor în vampiri. Primul caz a fost consemnat în 1725 de un ziar vienez. S-a petrecut în satul sârbesc Chisolova din Banatul de Vest. Austriecii au colonizat sârbi în Banat, iar aceştia au devenit duşmănoşi la adresa românilor. Sârbii vor să alipească Banatul la Serbia. Un exemplu de atitudine antiromânească a sârbilor o găsim în satul Bergsăul Mic din Timiş. Sârbii din Bergsăul Mic nu au recunoscut unirea Banatului cu România din 3 august 1919 şi nu permit niciunui român să se stabilescă în sat. În al doilea război mondial sârbii din Bergsăul Mic au refuzat să lupte în armata română. Au fugit în Iugoslavia şi s-au înrolat în trupele lui Tito. Cazul din Chisolova se referă la săteanul Peter Plocoiovici, devenit după moarte vampir. Intra noaptea în case şi cerea mâncare. Când nu se mulţumea cu mâncarea, ataca gazda şi-i sugea sânge prin vena jugulară. În zilele următoare victima acuza dureri de cap, iar în final murea. Până să reacţioneze autorităţile, Plocoiovici a ucis nouă persone. De faţă cu un medic militar Plocoiovici este exhumat. Cadavrul avea sânge proaspăt pe dinţi. Trupul vampirului a fost ars. În Banat era trecut un cal peste mormintele din cimitir. La mormântul peste care calul refuza să treacă se cerceta cadavrul. Dacă era întreg înseamnă că era vampir. Trupul era ars, ca sufletul să se elibereze. Obiceiul din Moldova de a dezgropa mortul după şapte ani este rămăşiţa credinţei în vampiri. Dacă trupul este întreg, mortul, se zice, are păcate grele! Ţiganii fac din lut momâii cu formă omenească, pe care le însufleţesc. Le zic samca şi le pun să ucidă. Samca însufleţită are ochii roşii şi urmăreşte victima până o omoară. Spunea cineva că într-o zi, aflat în pădurea Ghidigeniului din lunca râului Bârlad, în zona Podu Spătăroaiei, s-a speriat de o arătare umanoidă cu ochi roşii. Creatura umbla ca teleghidată. Era o samca!  Marian Rotaru

Leave a Comment