Google

În căutarea timpului pierdut (CCI)

Written on:martie 10, 2022
Comments
Add One

În articolul anterior spuneam că foarte posibil primii locuitori civilizaţi de pe pământul nostru, pelasgii veniţi din Hiperborea, au cunoscut zborul cu aerostatele. Probabil şi chinezii antici ştiau de aerostate. În mitologia chineză apare un grup de personaje numite Cei Opt Nemuritori. Dintre Nemuritori, existenţa lui Zhang Guo Lao este singura cu atestare documentară indubitabilă. Lao a fost medic şi farmacist. Călătorea pe un măgar câte 500 de kilometri pe zi. La sfârşitul drumului dezumfla animalul, îl împăturea şi-l punea în desagă. Când pleca iarăşi, turna apă pe gura măgarului, apoi adăuga un praf. Foarte repede măgarul recăpăta forma iniţială. Este clar că “asinul” lui Zhang era de fapt un aerostat al cărui balon se umplea cu un gaz rezultat din reacţia apei cu praful necunoscut. Poate că praful era carbură de calciu, carbid, iar gazul acetilenă. Cine ştie! În anul 2258 î Hr. împăratul chinez Sun era ţinut prizonier într-un turn înalt. Ca să evadeze a sărit din turn ţinând deasupra capului un fel de umbrelă. Sun a ajuns bine jos, iar umbrela lui a fost prima paraşută din istorie. Prima testare a unei paraşute moderne s-a făcut în anul 1617 la Veneţia de către inventatorul dalmat Fausto Veranzio. Un condamnat la moarte a fost pus să sară dintr-un turn cu paraşuta lui Veranzio. I s-a promis că dacă supravieţuieşte va fi graţiat. Condamnatul a sărit, a aterizat cu bine şi a fost eliberat. Ca să fie sigur de eficacitatea paraşutei Veranzio a mai cerut un condamnat care să sară. Autorităţile l-au refuzat de teamă să nu scape şi acela! În sec. XIII savantul englez Roger Bacon a imaginat maşini de zbor. A confecţionat şi o pereche de aripi, dar încercarea de a zbura cu ele a eşuat. Leonardo da Vinci (1452-1519) a desenat pentru prima dată un elicopter şi a construit un aparat de zbor cu aripi articulate ca ale păsărilor. Aripile erau acţionate de pârghii. Un servitor al savantului a furat aparatul şi a decolat de pe marginea unei prăpăstii. A zburat câţiva metri, dar apoi s-a dezechilibrat şi s-a prăbuşit. În anul 1729 un ţăran ardelean a încercat să zboare cu o pereche de aripi din şindrilă, inspirat probabil de balada Meşterul Manole. Încercarea a fost sortită eşecului. În 1709 la curtea regală din Lisabona, nişte călugari iezuiţi au făcut o demonstraţie de zbor cu un aerostat. Până în 1760 a existat un stat teocratic iezuit pe teritoriul Paraguayului şi scrie în cronici că iezuiţii paraguayeni zburau pe deasupra junglei. Asta înseamnă că au inventat aerostatul din sec. XVII, deşi unii autori le contestă meritul şi cred că de fapt au fost inspiraţi de aerostatele pe care le-ar fi avut incaşii. Oficial istoria aeronauticii începe cu doi francezi, fraţii Joseph şi Jacques Montgolfier. Ei au inventat aerostatul cu aer cald. Primele experienţe de zbor le-au făcut în noiembrie 1782, iar prima demonstraţie publică, la 21 noiembrie 1783. În 1794 primul aerostat poştal traversa Marea Mânecii. Transporta corespondenţă şi ziare între Franţa şi Anglia. În 1815 la Waterloo în Flandra, britanicii au observant din aerostat poziţiile armatei lui Napoleon I Bonaparte. Cercetarea aeriană a avut un rol covârşitor în victoria Marii Britanii. În 1848 Veneţia este primul oraş din istorie bombardat aerian. Atacul a fost executat de aerostate austriece. La noi primul aerostat s-a înălţat în 1818, deasupra Bucureştiului. Demonstraţia aeriană a fost făcută de nişte nemţi la cererea prinţesei Ralu, fiica domnitorului Ioan Caragea. Evenimentul este povestit de Constantin Gane în cartea “Trecute vieţi de doamne şi domniţe”. Aerostatul lui Caragea fusese confecţionat la Braşov! Primul aerostat românesc numit “Mihai Bravu” a fost fabricat în Franţa şi a aparţinut Armatei Române. În zborul inaugural din 9 iunie 1874 a fost pasager Grigore Ventura, ziarist, scriitor şi compozitor, tatăl actriţei Maria Ventura. După un an Atelierele Armatei din Bucureşti vor fabrica un alt aerostat. Realizarea marchează debutul glorioasei noastre industrii aeronautice. Să nu uită că în 1930 la Întreprinderea Aeronautică Română-IAR Braşov, se va fabrica primul elicopter modern! Între anii 1818 şi 1874 or mai fi zburat aerostate pe cerul românesc. Posibil ca unele din ele să fi aparţinut armatei ruse, care între anii 1848-1854 a ocupat Moldova şi Țara Românească. Mereu ruşii au stârnit groaza. Medicul american James Noyce, care a vizitat spaţiul românesc în anul 1854, scria în cartea “România, ţară de hotar între creştini şi turci”, că moldovenii spuneau despre imperiul ţarist de dincolo de Nistru că este imperiul diavolului, imperiul răului. Noyce a fost primul autor străin care a folosit într-o carte termenul România! Se ştie că în 1711 oastea aliată moldo-rusă este înfrântă de turci la Stănileşti. Ca urmare domnitorul Dimitrie Cantemir, aliatul ţarului rus Petru cel Mare, părăseşte Moldova însoţit de  boieri şi ţărani. Țarul a dat lui Cantemir un domeniu în zona oraşului Harkov, regiunea Sloboda. Acolo s-au aşezat moldovenii care l-au însoţit pe Cantemir şi s-a înfiinţat principatul Mica Moldovă. Principatul a aparţinut familiei Cantemir până în 1918. Și azi în Mica Moldovă sunt 60 de sate româneşti. Ucrainienii care stăpânesc zona refuză românilor dreptul la cultură naţională. După 1991 conaţionalii din Mica Moldovă au cerut în zadar statului român sprijin cultural. Cu toată compasiunea pentru poporul ucrainean năpăstuit de barbarii ruşi, m-au dezgustat vameşii Kievului care obstrucţionau pe proprii concetăţeni să se refugieze în România pe la vama Siret! Spunea un martor, român din Bucovina de Nord, că vameşii ucrainieni împiedicau intrarea concetăţenilor în România, ca aceştia să nu se “contamineze” de românism! Kievul se poartă mizerabil cu românii băştinaşi din Bucovina de Nord, Herţa, Hotin, Bugeac, Delta Mică, Pocuţia, Maramureşul de Nord, Transnistria, Zaporojia, toate pământuri româneşti furate de Ucraina. “Uită” Kievul că şi Insula Șerpilor este românescă! Armata  moldo-rusă a pierdut lupta de la Stănileşti deoarece boierul Lupu Costache a întârziat aprovizionarea cu muniţie. Costache credea că mai bine Moldova să fie vasala Turciei, căci ruşi vor să o înghită cu totul! Drept confirmare, în 1812 ruşii fură Moldovei Basarabia! Între anii 1854-1856, pe fundalul războiului Crimeii, austriecii au ocupat Principatele Dunărene. Austriecii au folosit poate şi aerostate ca să cartografieze Moldova şi Cnezatele Valahe, cum numeau ei Țara Românească, deoarece conducătorii satelor munteneşti purtau titlul de cneaz. Privind interesul austriecilor de a elabora hărţi ale teritoriilor româneşti stă mărturie cartea ofiţerului topograf Emanuel Friedberg-Mirohorsky, “De la Praga la Focşani. Aventurile unui baron ceh în Principatul Valah”. Apropo de topografia aeriană, prima fotografie din aerostat a fost obţinută în 1849 de francezul Felix Nadar. Poza luată de la 80 de metri înălţime a surprins satul Petit Bicetre din regiunea Ille de France. Fotografia s-a pierdut. Se păstrează poza oraşului american Boston, statul Massachusetts, realizată în 13 octombrie 1860 de la bordul unui aerostat aflat la 609 metri înălţime. Fotograful a fost James Negre, fiul unor emigranţi români. Pe Felix Nadar, realizatorul fotografiei aeriene din 1849, lectura cărţilor l-a atras de copil, încurajat fiind de tatăl său care era editor şi librar. Cultura enciclopedică a creat personalitatea complexă a lui Nadar. A fost romancier, ziarist, caricaturist, un mare fotograf şi un pioner al aeronauticii. A brevetat noi metode de fotografiere, între care fotografia la lumina artificială. Unele fotografii ale lui lui Nadar realizate în Paris, vor fi transpuse în pictură de Edgar Degas. Nadar este primul care a pozat catacombele Parisului, fotografii care vor inspira romanele “Fantoma de la Operă” scris de Gaston Leroux şi “Catacombele Parisului” a lui Elie Berthet. Nadar a transformat pasiunile în afaceri. Astfel la Paris a avut un celebru studio fotografic. La studio a organizat un salon de expoziţie pentru pictură impresionistă şi a imortalizat foto chipurile unor titani ai literaturii franceze, care i-au fost şi prieteni: Victor de Hugo, George Sand, Emile Zola, Jules Verne, Alexandre Dumas Davy de La Pailleterie-Tatăl, Charles Baudelaire. În anul 1870 a înfiinţat o companie de transport cu aerostate şi un serviciu poştal cu porumbei. Pentru ca poşta cu porumbei să fie eficientă, Nadar trimitea fotocopii ale scrisorilor. O placă fotografică care o putea duce un porumbel, conţinea până la o mie de scrisori. Felix Nadar este părintele reclamei comerciale aeriene. Afişele cu reclame erau atârnate de aerostate care survolau la mică înălţime oraşele. Jules Verne l-a admirat şi inspirat de aventurile aeriene ale fotografului a scris romanele “Cinci săptămâni în balon” şi “De la Pământ la Lună”. Numele personajului principal din romanul “De la Pământ la Lună”, Michel Ardan, este anagrama lui Nadar. Ardan chiar este zugrăvit după chipul celebrului fotograf. Marian Rotaru

Leave a Comment