În căutarea timpului pierdut (CCCIX)

Grădini plutitoare cu plante ornamentale se văd pe fluviul Tamisa la Londra ori în orasul suedez Uplsala, pe râul Fyrisan. Pe de altă parte, ţăranii japonezi sau chinezi văluresc ogorul pentru a-i mări suprafaţa, dar aceşti ţărani au ceva avere, nu şi indienii săraci care trăiesc pe malurile lacurilor din Valea Mexicului, situată în statul mexican omonim. Ei nu au deloc pământ şi atunci şi-au făurit răzoare plutitoare pe plauri făcuţi din împletituri de nuiele, peste care au pus mâl. Aceste amenajări se numesc „chinampa”, ceea ce în limba tribului de indieni nahuatl înseamnă „pătrat de nuiele”. Pe ele se cultivă ardei iuţi, fasole, porumb, cereala amaranth înrudită cu grâul, roşii, flori şi dovlecii squash, plante cu valoare oleaginoasă. În Delta fluviului Mekong, Cochinchina, sunt satele plutitoare Chong Kneas locuite de pescari şi mici negustorii. Oamenii au grădini de legume cultivate pe plute sau pe acoperişul caselor. Ca religie locuitorii satelor Chong sunt creştini catolici. Bineînțeles că biserica, la fel ca şcoala dealtfel, plutesc pe apă. Pescarii de pe lacul Lotak, statul indian Manipur, construiesc pentru nevoile lor plauri artificiali rotunzi cărora le spun athampum. Sate de pescari sunt şi pe lacul Prashar, aflat într-un alt principat indian, numit Mandi. Pescarii de pe lacul Prashar trăiesc pe plauri făcuţi din trestie întocmai ca indienii Uru pe lacul Titicaca din Bolivia. Uru sunt pescari, dar pe plaurii lor au şi răzoare cu legume. Se declară proprietarii imensului lac pe care locuiesc, au un rege şi în genere refuză modernismul. Uru accepta totuşi prezenţa turiştilor pe insulele lor pentru că le aduc bani și panourile solare care le oferă electricitate. De la indienii uru vine numele insulelor artificiale plutitoare din seria Orsos. Sunt locații de lux cu trei etaje și suprafață de 10 ari. Au șase apartamente, teren de tenis, grădină cu flori. Pot fi ancorate oriunde. Locuitorii satului Kampong din sultanatul Brunei, au casele înălţate pe pari înfipţi în solul mării. La vecin merg cu barca. O entitate urbană aparte este cartierul de bărci aflat în rada portului Aberdeen din insula Hong Kong. Locuitorii sunt pescari sau negustori şi îşi duc viaţa în jonci, corăbiile tradiţionale chinezeşti. Remarcabile sunt popoarele barja din Borneo și arhipelagul Sulu, supranumiţi ţiganii mărilor şi chao lea din Thailanda şi Burma. Trăiesc în bărci sau în colibe construite pe pari în locuri unde apa mării este puţin adâncă. Pe terasele locuinţelor lacustre barja cultivă cocotieri în hârdaie. Profesorul Nicu Dumitru scrie în cartea „Curiozităţi geografice” despre un popor de nomazi din Marea Arabiei, care se ocupă cu negoţul. Membrii etniei nu au domiciliu pe uscat. Fiecare familie locuieşte într-o barcă, iar un clan înseamnă 30-40 de bărci. Sunt familii de chinezi care trăiesc în jonci sau transpotatorii francezi care-şi au domiciliul pe şlepurile aflate în continuă deplasare pe fluviile şi canalele ţării. Copiii lor trimit temele la şcoală prin internet, iar mai înainte prin cutiile poştale din porturile unde ancora vasul părintesc. Am văzut un slep locuință, în Germania, la Dusseldorf, pe fluviul Rin. Un edil bucureştean a avut ideea să ancoreze vapoare locuinţă pe lacul Herăstrău! Inițiativa a fost criticată, nici pe Rin rufele intinse pe puntea șlepului nu dădeau bine. Au apărut hoteluri plutitoare din Delta Dunării şi campinguri lacustre cu căsuţe sunt montate pe piloni deasupra apei. Cele mai vechi sunt satul de vacanţa Insula Soarelui de la Gura Portiţa, în Dobrogea, iar în Vlaşca, Satul Celtic din delta Comana, Balta Delta Comana se află nu departe de Bucureşti, la vărsarea râului Neajlov în Argeş. Cele mai noi sunt două campinguri lacustre din Banat. Unul în Munţii Semenic, pe lacurile din zona Trei Ape, iar al doilea la Berzasca, în Clisura Dunării. La Berzasca căsuţele sunt aşezate pe apa fluviului. Un sat de vacanţă lacustru urmează a se construi la Mamaia, pe lacul Siutghiol. Pe litoralul nostru se vrea construcţia unor peninsule şi insule artificiale cu destinaţie turistică, după modelul celor din Dubai. La fel în rada oraşului Sf. Gheorghe Deltă s-a plănuit o insulă artificială de 400 de hectare, pe care să fie amplasată o staţiune turistică. În provincia Guizhou, pe râul Hongshui chinezii au un întins parc plutitor, numit Minghu, o minune peisagistică și pe același râu, în orasul Liupanshu, au o promenadă plutitoare în suprafaţă de şase hectare, vizitată zilnic de mii de turiști. Pe unul din canalele Amsterdamului există un restaurant chizesc plutitor, iar în arhipelagul Maldivelor, lângă atolul Male, turiștii au la dispoziție complexul Lankanfushi. Complexul are 45 de vile așezate pe piloni deasupra mării și este cel mai exotic hotel din lume. Un sat lacustru apreciat există pe lacul Bokod din comitatul unguresc Komarom-Esztergom, regiunea Transdanubia. Casele de vacanţă construite pe piloni deasupra apei se întind pe trei kilometri. În lac se deversează apa caldă de la o termocentrală, iarna temperatura lacului nu scade sub 15 grade, aşa că satul de vacanţă beneficiază de un microclimat mediteranean sui generis. În industrie apa caldă reziduala trece prin răcitoare înainte de deversare și energia se pierde. Această apă caldă ar putea fi recirculată în termocentrala întreprinderii sau trimisă la o termocentrală care livrează agent termic unui cartier de locuințe. Ar putea să încălzească o piscină, o seră sau o ciupercărie. La fel, gazele arse fierbinți eliminate pe coșul fabricilor ar putea trece iarăși prin centrala termică sau folosite ca agent termic în procesul tehnologic. Într-un manual pentru maiștrii din industria uleiurilor vegetale publicat în 1963, autorul D. Puzdrea redata schema de utilizare a gazelor arse la uscătoarele pentru semințe. Lăsând la o parte legenda urbană că la Bucureşti, sub Casa Poporului, s-ar afla un oraş plutitor, semnalez aici un proiect real: stațiunea plutitoare din largul Constanței. Staţiunea va avea trei hoteluri plutitoare cu plajă şi piscine, cu restaurante şi baruri, săli de spectacole, dar şi biblioteci. Pentru că a venit vorba de biblioteci, se cuvine lăudată fundaţia germană “Cartea bună pentru toţi” care pe cele cinci vapoare Logos Hope – Speranţa prin Cuvânt organizează în porturile lumii târguri de carte la preţuri modice sau împrumută gratuit cărți doritorilor. Un vas bibliotecă finanţează și compania britanică Lloyds. În Norvegia sunt vapoare bibliotecă care ancorează în toate micile aşezări și chiar la fermele izolate din miile de fiorduri şi insule de pe coasta regatului. Țărmul Norvegiei este egal ca lungime cu circumferinţa Pământului şi este însoţit de 150.000 de insule, multe locuite de pescari. În Norvegia, Suedia şi Finlanda, ţări cu suprafaţă imensă şi slab populate, toate micile ferme izolate din interiorul uscatului sunt vizitate regulat de caravane biblioteci finanţate de guvern. Vase bibliotecă vedem acostând în satele de pe malul fluviului Mekong din Cochinchina. Inclusiv în îndepărtata Indochină oamenii vor să citească. După 1990 în România directorii şcolilor săteşti au  aruncat bibiotecile şcolare. La fel au făcut primarii cu bibliotecile comunale. Au renunţat la biblioteci  multe unităţi militare, instituţii şi întreprinderi. Rezulatul dezastruos asupra societăţii româneşti se vede. Este jalnic! Vapoarele ancorate în apele internaţionale vor oferi locuinţe off shore ultraelegante pentru cei bogaţi şi dornici să ducă o viaţă eliberată de interdicţiile la care jurisdicţiile naţionale supun cetăţenii. Compania britanică Residensea deţine vaporul “The World” care navighează sub pavilion propriu, adică altfel spus nu aparţine niciunui stat. The World este de fapt un hotel plutitor de lux. Are cazinouri, săli de spectacol, magazine unde mărfurile se vând fără taxe vamale, în regim dutty-free. Turiștii beneficiază de distracții şi servicii care în altă parte ar fi interzise sau foarte restricţionate. Chiar dacă “The World” încalcă legea, autorităţile britanice închid ochii. Compania Residensea este până la urmă un bun platnic de impozite. Institutul Seasteading din California urmăreşte constituirea de state independente pe structuri flotante amplasate în apele internaţionale. Economia noilor formaţiuni va beneficia de legislaţie permisivă şi de fiscalitate redusă. Se va axa pe montaje industriale, informatică, cercetare, turism, comerţ dutty free, gameling etc. Insulele plutitoare sunt amenajate după preceptele arcologiei. ”Nava Libertatea” este numele generic dat oraşelor flotante mobile promovate de asociaţia californiană Blueseed. Comunităţile marine mobile se vor axa pe activităţi economice off shore. Se pot deplasa acolo unde sunt materii prime sau, după caz, cât mai aproape de piaţa de desfacere. Primele experimente Seasteading sunt plarforma Google ancorată în rada portului San Francisco, la care se adaugă insulele plutitoare numite Ephemeride,  amplasate în delta fluviului Sacramento şi care alcătuiesc un teritoriu autonom autodeclarat. Atât plarforma, cât şi  Ephemeridele sunt destinate activităţilor de entertainment. Alte experimente sunt cazinoul Opus deschis pe un vas ancorat în apele internaţionale, precum şi două platforme ce vor fi locuite fiecare de câte 150 de persoane, aşezate nu departe de coastele Californiei şi respectiv Hondurasului. Marian Rotaru