În căutarea timpului pierdut (CCCIII)

Creşterea firească a populaţiei, a nivelului de trai şi de aici problema alimentară sunt cât se poate de serioase. Un exemplu de suprapopulare a fost insula japoneză Hashima. Până în 1974 insula a fost un important centru minier. Se exploata lignit, galeriile minei coborau sub Oceanul Pacific. În perioada de glorie Hashima a avut cea mai mare densitate a populaţiei din lume: un om pe metrul pătrat. Insula avea şapte hectare şi populaţia de 6.000 de locuitori. Ca să încapă pe insulă locuinţele, amenajările miniere de suprafaţă, dar şi toate cele necesare unei comunităţi prospere: şcoală, grădiniţă, bibliotecă, sală de ginastică, magazine, barurile foarte dese în Japonia şi chiar bordelurile, încă din 1916 s-au ridicat pe insulă blocuri de nouă etaje. S-a adus pământ şi sus pe acoperişul blocurilor s-au făcut grădini care asigurau cultivatorilor legume şi zarzavaturi proaspete. În oraşele din Islanda, ţară rece cu puţin teren roditor, primăriile au amenajat răsadniţe din lemn, umplute cu mraniţă şi acoperite cu ferestre rabatabile. Orăşenii sunt invitaţi să folosească gratuit  răsadniţele ca să cultine zarzavaturi. Ferestrele feresc plantele de frigul nopţii. Vedem bine că ucrainenii fac contrabandă în România cu cereale, ulei şi carne de pui de proastă calitate şi la preţ de dumping. Aceasta sărăceşte fermierii români, de unde şi revolta lor justificată din ianuarie 2024 când au interzis camioanelor ucrainene să intre în România! Ajutorul dat Ucrainei contra ruşilor nu trebuie să însemne distrugerea ţării noastre. Mai ales că ucrainenii nu ne sunt prieteni, cum nu ne sunt nici ruşii! Sunt oripilat să văd cum ştiriştii de la televizor pun la zid pe cei ce doresc reunificarea României. Au uitat amărâţii ăştia, vânduţi intereselor străine, de pământurile româneşti: Basarabia cu Bugeacul şi Hotinul, de Transnistria, de Herţa, de Bucovina de Nord, de Pocuţia şi Maramureşul de Nord. Au uitat de Crişana şi de Banatul de Vest, de Timoc şi Dobrogea de Sud, teritorii care fac parte de moştenirea sacră a românilor. Să le fie ruşine! O soluţie pentru suprapopulare caută unii în insulele artificiale. Insule artificiale celebre sunt Insula Ţiganilor pe Sena, la Paris, cu instalaţii portuare, Insula Dunării, spaţiu de agrement al landului Viena, Nigehom construită în Marea Nordului de landul Hamburg în scopuri ecologice şi tot de dragul ecologiei au înălţat danezii insula Peberholm din Marea Baltică. Peberholm are şi scop economic, aici se află punctul de aerisire pentru tunelul submarin care leagă Danemarca de coastă Suediei. În largul oraşului Portsmouth din comitatul englez Hampshire există insula Whale, formată în anul 1862 cu material de dragare. Pe insulă funcţionează o grădină zoologică cu animale aduse din coloniile şi protectoratele Imperiului Britanic. În aceaşi categorie intră ostrovul artificial înălţat de olandezi în Marea Nordului şi numit De Kreupel, destinat a fi adăpost pentru păsările Domnului sau insula Dam Kamfers, construită pe coasta Provinciei Capului din Africa de Sud pentru a găzdui cea mai mare colonie de păsări flamingo din lume. Un consorţiu de companii americane, japoneze şi iraniene, au hotărât în 1978 să investească în realizarea unei insule în arhipelagul Palau din Micronezia, aflat sub tutelă americană. Insula trebuia să servească drept locaţie pentru un depozit şi o rafinărie pentru petrolul iranian plasat pe piaţa japoneză. Proiectul a căzut după abdicarea împăratului iranian Reza Pahlavi în februarie 1979. Bahamas va avea insula Paradisului, în largul oraşului Nassau. Cu suprafaţă de 685 de hectare, noul uscat va găzdui o imensă staţiune turistică. O insulă artificială înălţată pe Sena va fi viitorul centru de afaceri al Parisului. Deocamdată totul este în fază de proiect. Insula Notre Dame din Montreal a fost ridicată pe fluviul Saint Lawrence, cu materialele extrase cu ocazia săpării galeriilor de metrou. Insula adăposteşte spaţii expoziţionale, dar şi cel mai însemnat cazino din provincia Quebec. Insula Maicii este doar parţial artificială. Prin opera omului s-a adăugat un plus la suprafaţa naturală, ajungându-se astfel la un total de 374 hectare. Iniţial s-a numit Saint Paul. În anul 1634, insula devine proprietatea lui Jean de Lauzon, guvernator al Noii Franţe. După trei decenii familia de Lazon o împarte în trei seniorii pe care le vinde unor persoane diferite. Reunificarea survine în anul 1706, când Ordinul Maicilor de Notre Dame cumpăra toate cele trei domenii. Insula este transformată în fermă agricolă. Lumea a început să spună ostrovului Insula Maicii, vechea denumire, Saint Paul, fiind uitată. Din anul 1899, insula este inclusă formal în oraşul Montreal. Senioria Maicilor de Notre Dame se păstrează până în 1957. În acest an terenul este preluat de provincia Quebec, contra unei despăgubiri plătită Ordinului. Acum insula Maicii este acoperită de un cartier rezidenţial luxos, care aparţine oraşului Montreal. Arhipelagul Toronto din lacul Ontario este format din nouă insule artificiale. Au rolul de a proteja portul Toronto. Pe insule se află zone rezidenţiale, diverse instituţii, cum ar fi Clubul Regal de Yachting Canadian, facilităţi care aparţin aeroportului Toronto, parcuri şi plaje. În arhipelag circulaţia autovehiculelor este interzisă. Este cea mai mare arie urbană în care sunt interzise automobilele. Rene-Levasseur este o insulă din Quebec, ţinutul Betsiamites, pe care o putem numi semiartificială. Depresiunea umplută cu apă, care înconjura insula Rene-Levasseur în suprafaţă de 2.020 kilometri pătraţi şi alte 11 insule mai mici, s-a format în urma impactului cu un meteorit, produs cu sute de milioane de ani în urmă. Pe Rene – Levasseur se înalţă muntele Babel, cu altitudinea de 952 metri. Am spus semiartificială, pentru că bucata de pământ a primit în mod clar nota caracteristică de insulă în urma lucrărilor hidrotehnice realizate sub conducerea inginerului Rene Levasseur, de la care vine numele ţinutului. Atât Rene Levasseur, cât şi Sir Francis Daniel Johnson, primul ministru al Quebecului, care a avut iniţiativa realizării amenajării hidrotehnice, au decedat subit a doua zi după inaugurarea obiectivului. Robert A. Boyd, inginer energetician şi demnitar în guvernul din Quebec scrie în memoriile sale că cele două decese pot avea legătură cu blestemul vracilor din tribul indienilor Innu, aruncat asupra celor doi, pentru că prin lucrările efectuate au fost violate locurile sacre ale poporului băştinaş. În prezent proprietatea asupra insulei Rene-Levasseur şi a celor 11 ostroave mai mici care o înconjoară constituie obiectul unui litigiu juridic născut între naţiunea innu, băştinaşa ţinutului Betsiamites şi companiile forestiere canadiene care operează în zonă. Deocamdată câştig de cauză au companiile. Aeroporturile, pe cât sunt de necesare pe atât sunt de păguboase, datorită suprafeţelor mari de teren ocupate, riscului de coliziune la care sunt supuse localităţile vecine şi mai ales datorită poluării fonice. Statele din lumea civilizată preconizează construirea unor noi aeroporturi pe insule antropice. Deja s-au dat în funcţiune asemenea amenajări în Hong Kong, Macao şi Japonia .În Imperiul Soarelui Răsare funcţionează pe insule artificiale aeroporturile Kansai, Kobe, Henada, Chūbu Centrair şi  Kitakyushu. Urmând exemplul Japoniei, Singapore măreşte necontenit suprafaţa insulei principale, folosind deşeurile inerte. Nu sunt neglijate nici insulele artificiale.Cinci dintre ele servesc turismului, iar pe patru sunt amplasate depozite şi industrii. Golful Bohai ţine de Marea Galbenă. Scaldă ţărmurile Manciuriei şi ale  provinciilor chineze Shandong şi Hebei. Este cunoscut pentru apele mocirloase, pline cu aluviuni aduse de fluviile pe care le drenează. Chinezii, întreprinzători din fire, au folosit materialul aluvionar, adevărată pacoste pentru industria piscicolă, la formarea unei insule în suprafaţă de 3.350 hectare. Insula este folosită parţial pentru antrepozite, iar restul a fost alocat unei rezervaţii naturale. Principatul indian Cochin, vestit pentru comerţul cu mirodenii, deţine insula Willingdon, realizată în 1936, cu materialul dragat din lacul Cochin. Pe insulă funcţionează comandamentul naval indian, instituţii de învăţământ superior şi instituţii de cercetare. În largul oraşului Karachi, capitala provinciei pakistaneze Sindh s-a finalizat în 2006 construcţia insulei Crescent, în suprafaţă de 30 hectare. Insula va fi acoperită de clădirile unui centru de afaceri. Turcia doreşte să amenajeze o aerogară pe o insulă artificială pe care o va construi pe Marea Neagră. Sir Mokshagundam Vishveshwariah, una dintre marile personalităţi ale Indiei, a fost om de ştiinţă, inginer, inventator şi demnitar. În perioada 1910-1912 este ministrul industriei în regatul Hyderabad, iar apoi, între anii 1912-1918, prim ministru al regatului Mysore. A înfiinţat la Bangalore, capitala statului Mysore, primul institut tehnic superior din India. Unul dintre proiectele lui Sir Vishveshwariah a fost barajul Hirakud de pe râul Mahanadi.  Lucrările barajului amplasat în statul Orissa încep în 1945. Sunt înaugurate de guvernatorul Sir Howthrone Lewis. Scopul investiţiei a fost hidroameliorarea regiunii şi producţia de energie electrică. Lacul Hirakud închide între apele sale mai multe  ostroave artificiale. Celebră este insula Bovinelor, acoperită de pădure, populată de vite sălbatice, şi folosită ca teren de vânătoare. Marian Rotaru