Google

EuroDEMOS în dialog cu partenerii din balcani despre criza de comunicare din timpul pandemiei

Written on:august 24, 2020
Comments
Add One

După cum se știe, comunicarea în situaţii de urgenţă pentru sănătatea publică reprezintă un mijloc important pentru asigurarea încrederii populaţiei în deciziile autorităţilor competente. Absența planificării strategiei de comunicare atrage după sine reacţii negative din partea populaţiei şi o atenție scăzută faţă de măsurile preventive recomandate ca răspuns la situaţia de urgenţă.

La aproape 6 luni de la înregistrarea primelor cazuri de coronavirus în sud-estul Europei, EuroDEMOS (Iași – România) în parteneriat cu PublicumIn (Skopje – Macedonia de Nord) au răspuns nevoii de a face o analiză a modului în care a fost gestionată criza de către autorități, a impactului asupra populației și a rolului important al comunicării în situații de criză.

Astfel, săptămăna trecută cele două organizații au susținut webinarul „Criza de comunicare în timpul pandemiei COVID-19 în regiunea de sud-est a Europei”.

Speakerii Cătălina Aghiniței, Director Programe Internaționale EuroDEMOS, Bojan Stojkovski, jurnalist și Bojan Kordalov, specialist în comunicarea social media au făcut o trecere în revistă a evoluției comunicării în perioada de până acum a pandemiei oferind opinii profesionale asupra problemei, astfel încât publicul să înțeleagă rolul comunicării în situații de criză, modul în care problemele pandemice au fost comunicate prin schimbul de experiență în comunicarea în timpul pandemiei, rolul social media și, prin urmare, impactul falselor știri și dezinformării.

În vederea implementării măsurilor de sănătate publică cele mai utilizate tehnici de comunicare au fost teleconferinţele, postere, fluturaşi informativi şi linii telefonice dedicate. Crearea de comitete de criză sau unităţi special dedicate acumulării de informaţii şi găsirea de soluţii a fost o modalitate utilizată în unele ţări pentru a asigura o comunicare coordonată. România este unul dintre primele state membre care găzduiește rezerva rescEU. Măști FFP2 din rezerva medicală rescEU găzduită de România au fost trimise în Italia, Spania, Croația, Lituania, Muntenegru, Serbia și Macedonia de Nord în aceste aproape 6 luni de pandemie. Comisia Europeană a acoperit în proporție de 100 % costurile de achiziție, de întreținere și de livrare.

Un rol cheie în gestionarea situației create de pandemie l-a avut și îl are societatea civilă. Acolo unde nu au reușit autoritățile, ONG-urile au completat cu activități de suport pentru cetățeni, cadre medicale și inclusiv autorități. Solidaritatea a fost și este un bun „medicament” în vremuri de criză, când este nevoie de sprijin material, moral, financiar pentru a face față amenințării acestui nou virus.

Întrucât pandemia de coronavirus a cauzat probleme mari privind socializarea, mijloacele de comunicare online reprezintă o bază importantă a comunicării între persoane, fie că a fost vorba despre cursuri școlare, comunicări publice sau personale. Capacitatea de a discerne între fake news și good news a fost și râmâne esențială, neuitând totodată să adaptăm mesajele și pentru analfabeții funcționali care cad victime știrilor false.

În concluzie, este important și firesc ca fiecare dintre actorii sociali să manifeste responsabilitate și corectitudine în mesajele pe care le transmit, să furnizeze informații corecte și complete, pe un ton echilibrat și profesionist pentru a evita panica și starea de nesiguranță în rândul cetățenilor.

Leave a Comment