Google

Comuna Grivița este un model de dezvoltare durabilă

Written on:septembrie 1, 2020
Comments
Add One

De vorbit se vorbește cu multe ocazii despre dezvoltare durabilă, însă, în realitate multe investiții publice sunt prost realizate dar scumpe. La Grivița, în județul Vaslui, s-a lucrat mult în ultimii 12 ani și s-a lucrat cu simț de răspundere. Primarul comunei e peste tot pentru că are viziune și realizează obiective care să reziste în timp.

Unități de învățământ moderne, drumuri asfaltate, eliminarea pericolului de inundații în zone ale comunei care erau sub ape când ploua torențial, reabilitarea casei Stroe Belloescu și înființarea unui centru cultural, consolidarea ravenei din satul Odaia Bursucani, ravenă care vrea să înghită și drumul principal din sat, acestea sunt câteva obiective mari finalizate sau în curs de execuție la Grivița. Ultimii 12 ani au adus o dezvoltare fără precedent în comuna de lângă Bârlad. Mai este însă mult de lucru. Mergând prin satul Grivița mă uitam pe partea stângă, în sensul de mers către Galați, pe dealurile înalte care aduc șuvoaie de apă când plouă repede și mă gândeam că toate drumurile care merg pe deal au nevoie de asfalt că oricât de multă piatră ar pune administrația locală apa o aduce la vale. E un sat frumos, cu oameni gospodari și mândri, care știu să aprecieze munca primăriței. Cine ar mai fi reușit atâtea investiții în 12 ani? E un gând care nu-mi dă pace și dacă întreb interlocutorul, adică pe dna primar, voi fi acuzat că o laud. Că o întreb pe dna primar sau trec peste acest gând totuna e, pentru că am fost și cu peste 10 ani în urmă prin comuna Grivița, am fost și după 2008, anul renașterii acestei frumoase comunități, de mai multe ori și deci am văzut cum se dezvoltă zona și am văzut eforturile administrației locale.

Am trecut mereu prin zonă și imaginile cu boscheții care făceau legea în centrul satului Trestiana, în apropierea școlii, acolo unde era un maidan pe care băteau mingea copiii satului printre stuf și prin bălți, încă sunt proaspete. Centrul satului Grivița era la fel de „părăsit”. Primăria pe o parte avea o imagine de construcție părăsită, iar pe partea cealaltă casa profesorului Stroe Belloescu stătea să cadă. Acum realitatea locului s-a schimbat mult în bine. Imaginea de ansamblu a comunei este vie, este în mișcare, arată că totul este în transformare. Revenind la bălăriile care dominau centrul satului Trestiana e bine de menționat că vorbim de o zonă traversată de drumul județean spre mănăstirea Grăjdeni, deci o cale de acces intens folosită. Acum, acolo este un teren de sport modern, o clădire nouă, mare, frumoasă unde funcționează grădinița, un cabinet medical dar și sală pentru diverse întruniri. Chiar de la începutul dialogului, dna primar Munteanu este sunată și îmi spune că e nevoită să meargă urgent la casa Belloescu pentru că lucrătorii de acolo au niște nelămuriri. Am mers împreună și am văzut că primărița știe lucrările pe de rost. O placă de gresie care se așează oarecum diferit e o problemă. Meșterii știu că e obligatoriu ca lucrarea să iasă conform proiectului stabilit de comun acord, în caz contrar există posibilitatea să strice și s-o ia de la capăt. „Doamnă, aici parcă se așează puțin diferit, dar e din cauza gresiei”, îi arată un meșter primăriței. Domnia sa vede, se gândește și dă verdictul: „E bine. Continuați”. Surprinzător pentru mine e faptul că primărița Alina Munteanu știe pe de rost lucrările, proiectele și aflu că toate investițiile din comună sunt discutate de domnia sa cu proiectanții și toate detaliile se stabilesc de la început. „Vreau să fie lucrări care să reziste în timp. De ce să cheltuim banii și să facem lucrări de mântuială?”, spune în replică la constatarea mea că totuși e prea mult de muncă să fii implicat în tot ce „mișcă” în comună. Mă gândesc totuși că unii sunt făcuți să dureze cetăți.

Drum de asfalt până la intrarea în sat, apă la cișmele, clădire nouă pentru școală și grădiniță, consolidarea ravenei din centrul satului

E nevoie de viziune pentru a dezvolta o comunitate. Spun asta pentru că au fost în ultimii ani și mai sunt diverse linii de finanțare. S-au deschis finanțări, pe fonduri europene sau guvernamentale, pentru unități de învățământ, de exemplu sau pentru drumuri, cămine culturale, terenuri de sport, parcuri, pe domeniul social ori pentru promovarea tradițiilor locului. Cine a văzut că în ultimii doi ani, să zicem, numărul copiilor din comunitate a scăzut, fără să privească în perspectivă, a refuzat să contruiască o școală sau o grădiniță. Finanțările pentru astfel de programe se termină și ce va face acea comunitate când vor fi copii și vor lipsi spațiile de învățământ? Deja se vorbește de alte investiții publice necesare în sate. E vorba de gaz metan în toate localitățile, de canalizare, apă curentă și apoi drumuri de asfalt. Se consideră că învățământul a primit banii necesari. Cine a „fost pe fază”, cum spune românul, adică a luat bani până acum pentru școli și a construit unități de învățământ va avea cine a gândit că numărul de copii este mic va suferi. De asta spuneam că e nevoie de viziune.

Din drumul național, aproape de trecerea la nivel cu calea ferată, pe partea stângă, pe sensul de mers către Galați, se vede un drum asfaltat în urmă cu ceva timp. Pe indicator scrie că drumul duce în satul Odaia Bursucani. Urcăm dealul spre satul Odaia Bursucani. Aflăm că drumul de asfalt e făcut de ceva timp, dar se prezintă bine, mai ales că pe aici merg și mașini de tonaj mare.

Intrăm pe un drum din sat și ajungem la bazinul cu apă. Problema apei potabile este rezolvată cu ajutorul cișmelelor stradale. „Odaia Bursucani este singurul sat din comună fără apă curentă. În 2016 am făcut un foraj la 170 metri, am luat stație de tratare și am amenajat cișmele pentru a rezolva problema lipsei de apă. Vom face și sistem de alimentare cu apă. E nevoie de circa 11 kilometri de rețea”, spune primărița Alina Munteanu.

Mergem în continuare la ravena care pune în pericol drumul principal din sat și casele din jur. Aici se derulează un proiect mare. Lucrările sunt în plină desfășurare. A început consolidarea acestei ravene. Cu mai mulți ani în urmă copiii treceau prin râpă ca să ajungă la școală. Prima măsură a fost construirea unei punți pietonale. Acum se va face un pod.

Spuneam anterior de viziune și grijă pentru viitorul comunității. Ajungem la școala nouă din sat. Chiar dacă numărul elevilor este mic, administrația locală a ridicat aici o construcție modernă pentru școală și grădiniță. În clădire funcționează și un cabinet medical. Cine intră în școală spune că e la oraș. Totul e modern și asigură condiții bune de studiu copiilor din sat.

Jumătate din satul Grivița era sub ape când ploua sau când se topeau zăpezile

O problemă deosebit de importantă în satul Grivița era dată de apele provenite din topirea zăpezilor și din ploi abundente. Jumătate din sat, partea de lângă calea ferată care trece prin comună, era sub ape când se topeau zăpezile sau când ploua abundent. Apa care venea de pe dealuri era oprită de calea ferată. Multe demersuri a întreprins primărița pentru a convinge proprietarul și administratorul căii ferate, că această cale ferată e concesionată, de necesitatea amenajării unei subtraversări pentru ca apele să treacă mai departe. „Partea de nord a satului Grivița se inunda mereu. Oamenii se trezeau cu apa în case. În mai 2016, când am terminat de asfaltat 4 kilometri de drumuri prin PNDL, ne-am lovit de o problemă. Apa se aduna până la calea ferată că lipsea o subtraversare. A fost subtraversare dar acum era înfundată. Linia Bârlad-Galați este concesionată. Eram trimisă de la unul la altul. CFR spunea că linia e concesionată și să mă adresez concesionarului. Cei care operează linia spuneau să mă adresez proprietarului căii ferate. A durat ceva timp dar am reușit să găsim înțelegere și s-au făcut lucrări de anvergură pentru a scăpa această parte de sat de pericolul inundațiilor. Acum apa e dirijată în canalele ANIF și problema e rezolvată. Am făcut un proiect de 280.000 lei pentru amenajare parțială torent. Ce să spun, că și aici au fost discuții diverse? La toate obiectivele realizate am avut opoziție dar le-am făcut și acum oamenii se bucură de acestea. Când se lucra pentru eliminarea pericolului inundațiilor mi se spunea că fac prea multe pentru partea asta de sat. La Trestiana când am construit grădinița și terenul de sport, când am amenajat zona să nu mai vină apele pe drum, au fost unii care spuneau că unde mai bat copiii mingea? Acum au copiii teren de sport amenajat, iar grădinița asigură condiții moderne. Grădinița s-a finalizat în 2019. Avem acum grădinițe noi la Trestiana și Odaia Brusucani, în care funcționează și cabinete medicale. Avem asistent medical comunitar, o doamnă foarte implicată, care-și face bine treaba. 4 ani a ținut loc și de asistent social.

La școala din Trestiana am amenajat grupuri sanitare în interior pentru a proteja elevii. La Grivița mai avem de făcut cămin cultural pentru care am obținut acum finanțare. Am satisfacția că s-au făcut construcții durabile”, spune primărița Alina Munteanu.

Centrul cultural Stroe Belloescu este aproape finalizat

Prin grija profesorului și inginerului Stroe Belloescu, la Grivița, a fost dezvelit în 1904 primul bust din bronz al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Școala construită de Stroe Belloescu va deveni centru cultural prin grija administrației locale din comună. Această clădire, cu biserica de alături și statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza alcătuiesc un complex monument istoric. Școala Stroe Belloescu este un reper cultural și un punct de atracție pentru toți cei care vizitează sau sunt în trecere prin această frumoasă comună de lângă Bârlad. „E un obiectiv important al comunei. Demult caut finanțare pentru a reabilita acest monument istoric. Am prins această oportunitate, un proiect de 90.000 euro, prin Grupul de Acțiune Locală și obiectivul se realizează. Un profesor de la Școala George Tutoveanu din Bârlad, de loc din Odaia Bursucani, a înființat concursul interjudețean de matematică Stroe Belloescu. După reabilitarea școlii vom avea unde organiza acest concurs, dar și multe alte acțiuni culturale”, mai spune ambițioasa primăriță Alina Munteanu.

„A fost greu dar nu imposibil. Bunul Dumnezeu ne-a ajutat și am reușit să rezolvăm câteva probleme importante ale comunității, dar am stat mai puțin printre oameni. E mult de lucru, e nevoie să alergi după avize, după finanțări și multe alte treburi. Următorul obiectiv mare este gazul metan. Aducțiunea de gaz metan se va realiza pe fonduri europene. E vorba de 45 kilometri de rețea în cele trei sate. Vom reuși. Sunt convinsă”, a concluzionat discuția primarul comunei Grivița, din județul Vaslui, Alina Munteanu.

Într-o ediție viitoare vom arăta multe alte aspecte ale vieții din comuna Grivița, pentru că puțini sunt oamenii care lucrează din pasiune pentru comunitățile care i-au ales în frunte. Dacă citim istoria vedem că astfel de oameni au construit România, în ansamblu. Vom reveni. (B. A.)

Leave a Comment