Google

Comuna Blăgești este îmbrăcată în haine tadițional moderne

Written on:iulie 13, 2022
Comments are closed

La granița județului Vaslui, o comună mică de foști răzeși, a devenit un model de dezvoltare locală. Viitorul? Probabil, la o eventuală reformă administrativă, comuna Blăgești va fi lipită orașului Murgeni, este de părere primarul Chirilă Alec, omul care de trei decenii este implicat în dezvoltarea zonei. Experiența și pasiunea pentru lucrul bine făcut sunt argumentele dezvoltării la Blăgești.

De la Murgeni mergând spre Galați pe drumul național recent modernizat, pe sectoare, călătorul trece prin comuna Blăgești înainte de a părăsi județul Vaslui. E o zonă deosebit de frumoasă, o zonă cu dealuri domoale ca vorba moldoveanului care erau acoperite cu plantații de viță de vie înainte de 1989. Din vreo 250 de hectare de viță de vie acum dacă mai sunt vreo 40 de hectare, aflăm de la primarul Chirilă Alec. Din 1983 lucrează în administrația comunei. „Am 30 de ani de când ies pe ușa asta”, spune primarul arătând ușa de la sediul primăriei. A fost președinte de CAP, șef de secție, a propus pe altcineva în fruntea comunei de câteva ori, după care a preluat munca dificilă de primar pentru că așa au vrut oamenii. Spuneam și cu altă ocazie că experiența „bate”, de regulă, tinerețea și „noutatea”, că tot e la modă „omul nou în politică”. Acesta din urmă, adică „omul nou în politică”, un concept promovat în ultimii ani, este mult mai nepregătit decât cei cu experiență, dar mai grav de atât este hoția care-l caracterizează. Vedem câte „manevre” și cât de repede s-au îmbogățit mulți useriști, de la Barna în jos, în doar câteva luni cât au stat la guvernare. Acesta e alt subiect însă. Am adus în atenție pentru că hoția politicienilor care se autodenumesc „noi în politică” este o crimă pentru România.

La Blăgești au fost patru ani de stagnare, din 2008 până în 2012, când mulți oameni s-au lăsat mințiți de un candidat și apoi au văzut ce greșeală au făcut. „Am făcut proiect de alimentare cu apă în 2008 când am pierdut alegerile la câteva voturi. Așa a fost să fie. A fost bine însă”, spune cu subînțeles primarul Chirilă Alec.

Comuna Blăgești este o veche vatră moldovenească. Aici trăiesc urmași ai foștilor răzei, aici au fost boieri, care dețineau suprafețe mari de pământ și tot aici le-a fost imposibil „să se lipească” etnicilor romi. E comuna fără romi, chiar dacă e în apropierea orașului Murgeni unde există o comunitate mare de romi. Locuitorii sunt „răi” ne spune un localnic. Sunt selectivi. Acceptă greu străini. Astăzi comuna cu circa 1.300 de oameni este bine gospodărită, are drumuri asfaltate, are școli frumoase și, la fel ca întotdeauna, are oameni inimoși, care se implică în bunul mers al comunității, dar mai ales în formarea copiilor. „Avem profesori buni, interesați de viitorul copiilor. Avem un director bun la școală, se implică și-n activități extrașcolare pentru copii. Îi duce la teatru la Bârlad și la alte activități”, mai spune primarul de la Blăgești.

Zona este propice viticulturii și creșterii animalelor. Zona este traversată de un drum național spre Galați. Viitor există, pentru că s-au creat condiții normale de trai. Astăzi terenul agricol se lucrează în forme asociative. „Au mai venit tineri și s-au stabilit la Blăgești. E bine. Avem condiții bune, ca la oraș, suntem aproape de Murgeni, dar tinerii încă mai au rețineri”, spune în continuare primarul Chirilă Alec.

Mergând pe național, se văd case bine gospodărite pe o parte și pe alta, iar în zare, pe coline se văd grupuri de case de parcă am fi la munte. E o comună cu trei sate în care trăiesc oameni vrednici. Privind în ansamblu, călătorul vede o comunitate tradițional-modernă.

Cu drumuri asfaltate și unități de învățământ bine gospodărite comuna Blăgești este un model de dezvoltare locală

Dacă 4 ani comuna a cam stat, că primarul ales în 2008 se credea un fel de ministru, după 2012, când oamenii l-au reales pe Chirilă Alec, dezvoltarea comunei a devenit realitate. „Prin Programul Național de Dezvoltare Locală, etapa întâi am făcut vreo 5 kilometri de asfalt, iar în etapa a doua încă 5 kilometri. Am acum la programul Anghel Saligny proiect pentru 5-6 kilometri. E vorba de străzile care fac legătura cu drumurile asfaltate. Sunt străzi de legătură care necesită a fi asfaltate. Am făcut drumul comunal spre satul Sipeni, chiar dacă acolo locuiesc puțini oameni. Acum, cu drum de asfalt, sunt alte condiții și e posibil să se dezvolte satul. E o zonă deosebită acolo, cu aer curat și cu peisaje minunate. Înainte de 1989 se punea problema ca satul Sipeni să fie adus la Blăgești. Acum eu cred că se va dezvolta. Vom vedea. Eu sunt mulțumit că am reușit să facem drumuri prin comună pentru a deschide calea spre dezvoltare. Spuneam că la Blăgești s-au mai stabilit familii de tineri cu copii, deci există perspective. La Anghel Saligny sunt propuneri să dea la comunele mici câte 8 milioane de lei. Dacă mai prind 6 kilometri de asfalt e foarte bine”, a mai spus primarul comunei Blăgești.

O problemă dificilă este semnalată de primarul de la Blăgești. „E o problemă cu medicii de familie în mediul rural. La noi este, dar va ieși la pensie și mai departe ce va fi? Avem oameni în vârstă ca au permanent nevoie de medic. Am încercat să rezolvăm problemele comunității și acum spun eu că am ajuns într-o situația oarecum bună. Mai avem de lucru, însă vom vedea și ce ne rezervă viitorul”, concluzionează primarul comunei Blăgești.

De ce ar fi deosebită această comunitate mică din județul Vaslui? Pentru că mai sunt foarte puține sate de foști răzeși în Moldova. Aici viața curge altfel parcă. Vorba molcomă și cu tâlc se aude pe ulițele satelor care acum sunt parcă mai goale. La ora amiezii, când soarele ardea cu putere, mergând pe drumurile modernizate și privind gospodăriile oamenilor, am văzut case îngrijite, dar și multe case nelocuite de ceva timp. Gospdodarii se îngrijeau pe lângă case și erau bucuroși dacă un străin li se adresa. Atmosfera satului moldovenesc tradițional este frumoasă și plină de energie pozitivă în același timp. Astăzi când vorbim satele comunei asigură nota de tradițional care-i deosebit de interesantă și încântătoare, dar se prezintă și-n straie moderne, ceea ce arată că există premise pentru dezvoltare. Oportunități sunt în zonă și e clar că acestea vor fi exploatate, mai ales în contextul internațional actual.

La sudul județului Vaslui, pe Colinele Tutovei, sunt așezări mici dar frumoase și atrăgătoare. Mulți tineri au plecat din satele comunei visând la un trai mai bun. L-au găsit ori ba, e altă vorbă, cert este că unii se vor întoarce în locurile natale, așa cum viață a fost în această zonă frumoasă dintotdeauna.

Se spune că satele comunei au luat naștere chiar din timpul domniei lui {tefan cel Mare, pe la 1475-1476. Istoria locului consemnează faptul că în urma mai multor bătălii, domnitorul ar fi împroprietărit vitejii cu pământuri pe aceste meleaguri frumoase.

Sorry, the comment form is closed at this time.