Google

Comoara de la Buhalniţa

Written on:martie 1, 2014
Comments
Add One

traditii SV netÎn apropierea Cetăţii geto-dacice Cătălina şi printre podgoriile Cotnariului este situată micuţa localitate ieşeană Buhalniţa, comuna Cepleniţa. Renumită cândva pentru Muzeul satului, înfiinţat de învăţătorul legendar Constantin Grigoraş, Buhalniţa este acum un centru unde nasc şi cresc artişti veritabili.

În anul 1979, proaspătul profesor de limba şi literatura română Vasile Aioanei, fost şi el învăţător, a dorit să-şi împlinească un vis mai vechi: pictura. Neavând posibilităţi să studieze la un liceu de artă, profesorul autodidact a dorit să le împărtăşească pasiunea sa elevilor din Buhalniţa, înfiinţând cercul de pictură «Prietenii culorilor». În fiecare duminică, indiferent de anotimp, a găsit când să împărtăşească elevilor săi tainele picturii şi, ulterior, ale literaturii. Nu a avut bani să cumpere culori, pensule ori alte materiale necesare, dar a găsit la copii o dorinţă teribilă de a reuşi să fructifice pasiunea cu care au fost binecuvântaţi de Dumnezeu.

De altfel, sub îndrumarea acestui inimos dar modest profesor, cercul de pictură “Prietenii culorilor” supravieţuieşte de 35 de ani fără nici un ajutor din partea statului român, însă reprezintă imaginea României mai bine decât orice om politic, om de afaceri sau ambasador. Dar cel mai important lucru este faptul că acest cerc acordă o şansă de afirmare unor copii talentaţi, care, în mediul rural pot rămâne în anonimat şi să ducă mesajul lor curat de viaţă, de dragoste şi de prietenie peste mări şi ţări prin intermediul artei.

Când privim spre învăţământul din şcolile rurale ne ducem cu gândul la o calitate slabă, fără rezultate extraordinare, unde copiii merg fără tragere de inimă. Ceea ce se întâmplă la şcoala Nicolae Iorga de la Buhalniţa, prin cercurile de pictură şi literatură, demonstrează că mai sunt şi locuri unde se întâmplă şi lucruri frumoase. Firesc, spunem noi, să mai adăugăm că procentul de absorbţie de către universităţi a studenţilor care provin din Buhalnita depăşeşte 20%, faţă de 2% cât reprezintă procentul naţional actual. La cercul Prietenii culorilor găsim cheia întregii activităţi din comunitate sub coordonarea dascălului Vasile Aioanei.

Desigur că timpul a trecut, copiii au devenit părinţi ai altor copii participanţi la cerc, însă succesele au creat oglinda la care privesc cu mândrie toţi…

Profesorul Vasile Aioanei îşi aduce aminte cu modestie de începuturi şi că “primul premiu a fost obţinut la numai o lună de la deschidere (aprilie 1979) – menţiune la prestigiosul concurs Autori, copiii!, organizat de revista Cronica din Iaşi. A fost un botez extraordinar, primit în Iaşi, capitala culturii din România!”

De atunci, în 35 de ani, au obţinut peste 1.000 de premii judeţene, naţionale şi internaţionale! Recunoaştem că nu vechimea activităţii cercului de pictură este cea mai importantă, ci rezultatele extraordinare obţinute de cele câteva sute de copii care au trecut pe aici să înveţe tainele culorilor.

Experienţa acumulată de-a lungul timpului s-a materializat în fel de fel de distincţii la concursuri din Japonia, Africa de Sud, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Suedia, India, SUA, Taiwan, Cehia, Polonia, Ungaria, Rusia, Franţa sau expoziţii din Franţa, Monaco, Belgia, Luxemburg, Suedia şi multe altele.

Relevante sunt multe exemple ale participării lor în galeriile de artă de pe întreg mapamondul, care au entuziasmat pe amatorii de frumos. Rămâne de referinţă, credem noi, anul  2007, cînd a fost organizată în Taiwan  “Marea Galerie Mondială a Copiilor Talentaţi” şi unde fiecare ţară a participat cu cinci lucrări. Dintre acestea, România a fost reprezentată de patru lucrări de la cercul “Prietenii culorilor” din localitatea ieşeană Buhalniţa şi nu de la vreo şcoală de specialitate dintr-un mare oras!

Organizaţia World Vision a fost primul partener care i-a sprijinit cu bani şi ajutoare materiale, suportând printre altele şi costurile deplasării în Taiwan a şase copii, pentru a-şi primi premiile obţinute în urma unui concurs la care au fost înscrise peste 50.000 de lucrări din 40 de ţări, dintre care au fost premiate doar 130. Au fost cazaţi la cel mai luxos hotel din Taipei iar lucrările lor au fost transmise în direct de zece televiziuni din lumea largă. Eugen Borlea, liderul de la acea vreme al World Vision la Iaşi, spune că “a fost bucuria de a lua contact cu această comunitate şi, apoi, plăcerea de a sprijini copiii să pună în valoare talentul cu care s-au născut”.
Pe de altă parte organizaţia FAR, susţinută de principele Albert de Monaco, i-a sponsorizat pe un grup de copii şi câţiva săteni adulţi pentru o deplasare de două săptămâni în principat. Fără îndoială că primirea delegaţiei române de principele Albert şi lucrările copiilor din Buhalniţa prezentate în expoziţii monegasce reprezintă un motiv de bucurie şi satisfacţie. Aşa se explică şi faptul că, în trei ani consecutiv, grupul de animatori ai Organizaţiei FAR Monaco a venit special la Buhalniţa pentru a lucra cu copiii, câte două săptămâni în fiecare an. Preşedintele FAR, distinsa doamnă Fabienne Mourou, s-a declarat foarte mulţumită şi încrezătoare în viitorul copiilor din Buhalniţa. Printre altele, a fost surprinsă de faptul că nişte micuţi, privaţi de multe avantaje pe care le au copiii din alte ţări, sunt atât de receptivi, inteligenţi şi capabili de performanţe. A admirat şi comentat îndelung dorinţa lor de a realiza lucruri minunate. “Au dovedit ca sunt educaţi şi au rezultate şcolare foarte bune. Am fost încântată văzându-i pictând, cântând la vioară si jucând teatru în limba franceză. De aceea ei merită din plin susţinerea şi eforturile noastre de a veni la Buhalniţa şi în viitor”, ne spunea doamna Fabienne. În Monaco, au mulţi fani care le apreciază lucrările de pictură. Poate şi din acest motiv prof. Vasile Aioanei, îndrumătorul copiilor, a fost invitat la sărbătorirea a 30 de ani de activitate a fundaţiei FAR, unde a susţinut şi un discurs în faţa celor peste 700 de invitaţi de seamă ai gazdelor. Urmarea firească a acestei relaţii a fost primirea unui ajutor extraordinar pentru Buhalniţa: finanţarea pentru o sală polivalentă din partea Asociaţiei FAR Monaco!

Pentru a fructifica talentul muzical şi a valorifica tradiţiie folclorice din zonă, preotul Victor Pîslaru, învăţător înainte de toate, a reuşit să atragă de partea sa un grup de copii, cărora le-a insuflat dorinţa de a mânui arcuşul de la vioară. Cu ajutorul World Vision a achiziţionat viorile şi a început învăţarea notelor din solfegiu, iar pasul până la primul concert a fost scurt. Au urmat deplasări în multe oraşe mari ale ţării, Iaşi, Braşov, Oradea, unde au reuşit să încânte publicul auditor cu melodiile interpretate cu măiestrie de copii, care sunt doar simpli elevi ai unei şcoli româneşti.

Tot preotul din Buhalniţa a reuşit să scoată comorile din casele vechi de aici: sub genericul “Sipetul bunicii”, a organizat o expoziţie inedită, pe gardurile ce împrejmuiesc biserica expunând peste 50 de lăicere, peste 50 de costume populare şi peste 100 de prosoape, cele mai multe fiind lucrate de femeile de aici, înainte de anul 1900.

Aşadar, la Buhalniţa se întâmplă lucruri formidabile iar localnicii de aici sunt mândri de comorile frumoase ce le au în satul lor, pe care le preţuiesc şi le transmit mai departe! (Nicolae POPOVICI)

Leave a Comment