Tot „boborul” conducător vorbește de austeritate, de reducerea numărului de anagajați la stat, de reducerea cheltuielilor inutile, făcute la nivel central și local. Toate bune și frumoase până aici! Problema e cum rămâne cu artificiile, care costă cel puțin 10.000 euro „partida”, date și pe ceață de le-a văzut nimeni?! Austeritatea asta se va duce și până la primarul care a „spart” 50.000 euro la ziua comunei, o amărâtă de comună, dar cu „pretenții”?

Anul care tocmai s-a terminat a dat măsura risipei bugetare, dacă am avut puțină răbdare și înțelepciune să privim cum toate primăriile au „spart” zeci de mii de euro pe „artiști” care au urlat în gol și pe focuri de artificii care s-au văzut deloc din cauza ceții dense. Cine are argumente să susțină că un oraș cu 50.000 de locuitori sau chiar cu 100 ori 200.000 locuitori e reprezentat de 500 sau 1.000 de cetățeni care vin și ascultă discurile puse de vreun artist ori chiar de vreo formație titrată? Adică 100.000 euro dați din bugetul local pentru 500 sau 1.000 de cetățeni în dauna marii majorități care a ignorat spectacolele de sfârșit de ani care, fie vorba-ntre noi și restul lumii, sunt niște procării, reprezintă o cheltuială benefică acelei comunități? Anul acesta prin unele zone ale Moldovei a fost cod portocaliu de ceață, dar focurile de artificii au mers mai departe. Asta e risipă și corupție? Este. După ce au dat mulți bani pe „artiști” care să urle la lună și alt purcoi de bani pe artificii, umflând conturile firmelor „prietene”, cu parandărăt ori ba, mulți primari la care am făcut referire s-au dus la consiliile județene și la guvern ca să ceară bani de un kilometru de asfalt sau chiar bani de salarii. Ce înseamnă asta? Autonomie locală spun primarii. Practic asta înseamnă risipă și corupție locală. Dacă o comunitate strânge din taxele locale bani pentru nevoile proprii ale comunității și din acești bani dă și artificii mai treacă-meargă, asta în cazul în care oamenii din comunitate vor asta. Când însă comunitățile primesc bani de la bugetul de stat pentru funcționare, chiar și pentru iluminatul public, atunci artificiile și artiștii reprezintă o risipă de nemaivăzut.