Google

Aroganţă şi incompetenţă la societatea Nova Apaserv Botoşani

Written on:iulie 19, 2015
Comments
Add One

Nova Apaserv BT netDin postura de unic furnizor de apă al judeţului Botoşani, societatea Nova Apaserv Botoşani, unitate subordonată Consiliului Judeţean Botoşani, a devenit în ultimul timp un soi de „vedetă” locală. Nu pentru că activitatea respectivei societăţi ar fi din cale afară de rentabilă, ci taman invers. Nu există lună în care, prin anunţuri de presă, conducerea SC Nova Apaserv SA Botoşani să nu anunţe întreruperi de apă care creează disconforturi majore consumatorilor exasperaţi. Ultima întrerupere de acest gen s-a petrecut chiar săptămâna trecută când, joi 16 iulie, furnizarea apei a fost întreruptă în localităţile: Răchiţi, Roşiori, Stăuceni şi Unţeni. Iar toate comunicatele „academice” ale societăţii se încheie cu veşnicul „ne cerem scuze pentru disconfortul creat”, drept pentru care semnează directorul general Gabriel Cârlan (foto 1). Incompetentă în rezolvarea problemelor tehnice care duc la dese întreruperi de apă, conducerea Nova Apaserv are alte griji, mai aproape de interesele personale. Una dintre acestea ar fi umflarea veniturilor proprii ale celor din conducere, majorări care nu ar fi fost operate tocmai în virtutea prevederilor legale. De curând, auditorii Curţii de Conturi Botoşani au tăiat zeci de mii de lei alocate pentru pretenţiile financiare ale directorilor şi sunt destul de mulţi! Inspectorii Curţii de Conturi Botoşani nu au fost de acord cu primele de vacanţă încasate de Gabriel Cârlan şi nici cu gratuitatea la consumul de apă de la domiciliul acestuia. Numai în anul 2014 sumele încasate şi imputate de Curtea de Conturi au fost de aproape 14.000 lei. Auditorii au descoperit şi faptul că directorii de la Nova Apaserv Botoşani şi-au angajat consilieri personali, în perioada mai 2013 – octombrie 2014, care au fost remuneraţi cu suma totală de 53.000 lei. Inspectorii Curţii de Conturi Botoşani au explicat că posturile de consilieri au fost adăugate după modificarea statului de funcţii, aceştia primind salarii mai mari decât media posturilor din societate şi a studiilor pe care le aveau. Iar „ghiduşiile” de la Nova Apaserv par să nu se mai termine. O altă găselniţă aducătoare de venituri este umflarea facturilor la consumatori, persoane fizice şi juridice. Acest fapt a fost sesizat şi de Valeriu Apetrei, fost membru al Consiliului de administraţie la Nova Apaserv prin 2009, pe atunci societatea numindu-se RAJ Apa Botoşani. „În luna mai 2015, pentru consumul de apă la sediul partidului nostru, respectiv PRM Botoşani, ni s-au imputat 6,5 metri cubi de apă, consum umflat artificial pentru ca domnii din conducere să-şi facă salarii mari pe spinarea consumatorilor”, a spus Valeriu Apetrei. Şi pentru că a face haz de necaz este una dintre caracteristicile de veacuri ale românilor, mărirea nejustificată a salariilor a fost taxată cu brio şi de Toni Monacu, umorist şi epigramist botoşănean: „Salariul, cică, le-a crescut/ Pentru că-n apă a fost pus/ Iar primele ce le-au avut,/ Pe apa Sâmbetei… s-au dus!” Dar, lăsând gluma deoparte, managementul defectuos de la SC Nova Apaserv SA Botoşani a fost exemplificat şi de Gheorghe Sorescu (foto 2), preşedintele în exerciţiu al Consiliului Judeţean Botoşani. Sorescu a explicat că Nova Apaserv a pierdut „din gleznă” 20 milioane euro, sumă care pentru judeţul Botoşani reprezintă enorm. Se pare că este pentru prima dată când se vehiculează această pierdere. Din ce estimăm noi, cam 20 milioane euro nu vor fi absorbiţi pe proiectul de apă din finanţarea 2007-2013, urmând ca banii să fie alocaţi din noua finanţare, 2014-2020. Proiectul nu pierde finanţarea, doar că banii îi vom primi din noua finanţare unde vom lansa proiectul POS Mediu 2 pentru extinderea reţelelor de apă-canalizare şi în localităţile de până în 2000 de locuitori şi unde estimăm o finanţare de 160 milioane euro”, a declarat Gheorghe Sorescu. Lucrările de 102 milioane euro finanţare europeană şi guvernamentală, la care se adaugă 7,4 milioane euro cofinanţarea operatorului de apă al judeţului, ar fi trebuit finalizate până în decembrie 2015. Spre exemplu, proiectul de extindere a reţelelor în municipiul Dorohoi nici măcar nu a ieşit din licitaţie, chiar dacă suntem în luna iulie, iar în municipiul Botoşani abia au început lucrările. 20 milioane euro pe care îi pierde judeţul pe vechea finanţare, vor fi completaţi din noua sesiune de finanţare, ceea ce ar putea afecta al doilea mare proiect de extindere a reţelelor. Pe lângă faptul că ar fi sporit gradul de civilizaţie în judeţ şi ar fi permis accesul botoşănenilor la apă şi canalizare, 20 milioane euro ar fi intrat în conturile companiilor, adică în economia judeţului. Cum de s-a ajuns în situaţia de a pierde 20 milioane euro? Gheorghe Sorescu a precizat că au fost probleme încă de la partea de proiectare, caietele de sarcini au fost contestate şi super-contestate, s-a ajuns în instanţă şi s-au reluat procedurile. Totuşi, preşedintele CJ nu exclude şi incompetenţa membrilor comisiei de licitaţie dar şi frica acestora de DNA. „Şi foarte bine că le este frică! Pe viitor, pentru noile proiecte este posibil să excludem o parte din personalul care s-a ocupat la actualul proiect din cauza întârzierilor pe care aceşti membri ai comisiilor, spre exemplu, le-au cauzat. Ei primesc un sport la salariu de până la 75% pentru că fac parte din aceste comisii, pentru că lucrează la aceste proiecte”, a completat Sorescu. Proiectul de 102 milioane euro prevede extinderea reţelelor în Botoşani, Dorohoi, Flămânzi-Frumuşica, Vorona-Tudora, alimentarea Săveniului din Prut, devierea magistralei de apă de la Leorda. (Gabriel BALAŞA)

Leave a Comment