Google

Vechiul târg Băceşti revine la importanţa de altădată

Written on:September 6, 2016
Comments
Add One

Bacesti 7 sept 2016 022 gradina publica netDe strajă la graniţa judeţului Vaslui, comuna Băceşti reprezintă astăzi motorul dezvoltării întregii zone.

Vecin cu judeţele Neamţ şi Iaşi, vechiul târg Băceşti, vechi pentru că primele date vin de pe la 1242, întins pe dealuri şi văi, este astăzi un punct de importanţă deosebită pe harta întregii zone.

De-a lungul timpului, târgul Băceşti a trecut prin multe frământări. Asta e realitatea locului. Astăzi, comuna Băceşti, cu 6 sate şi aproape 5.000 de locuitori, se apropie cu paşi siguri de nivelul unei comunităţi similare din Europa, graţie investiţiilor publice lansate de administraţia locală condusă în ultimii mulţi ani de primarul Horaţiu Cărăuşu. A fi primar în România democraţiei iliesciene, că tot de asta vorbim, e greu să se schimbe modelul dacă ajung în frunte doar „tot ei”, dar mai cu seamă a reuşi să aplici proiecte mari de investiţii este o muncă titanică, este un efort ce se întinde pe mulţi ani. De asta e nevoie de subliniat faptul că unul sau două mandate nu ajung unui primar pentru a reuşi finalizarea investiţiilor ce şi le-a propus. Lansarea unei investiţii publice de amploare nu e însoţită de garanţia că va fi gata la termen, cu excepţia situaţiei când vorbim de fonduri europene, pentru că guvernele de ieri si de azi se conduc după principiul „ai noştri” şi „ai voştri”. Dacă-s „ai noştri” mai văd nişte bani pentru investiţii publice, dar dacă-s „ai voştri” să mai aştepte. Cam acesta-i modul de gândire al guvernanţilor de ieri şi de azi. Cu mici excepţii, bineînţeles.

Mergând pe drumul naţional Vaslui-Roman, ultima comună a judeţului Vaslui este Băceşti, dintotdeauna o localitate importantă ca aşezare. Vechiul târg Băceşti avea şi are grădină publică, avea şi are spital, avea şi are piaţă mare, iar toate acestea sunt puse astăzi în valoare pentru dezvoltarea comunităţii de la marginea judeţului. Special am folosit această sintagmă pentru că uneori, în ultimii ani, Băceştiul chiar a fost considerat de către autorităţile judeţene şi centrale la marginea judeţului. Drumul naţional spre Roman a fost mai mereu aproape impracticabil din cauza gropilor. Din drumul naţional spre Primăria Băceşti pleacă un drum judeţean care trece prin centru’ şi ajunge la Piaţa Comunală, iar de acolo mai departe către primul sat din judeţul Neamţ. Era jale să mergi pe acea porţiune de drum. Făcând mereu demersuri, primarul care a înţeles comunitatea şi o administrează de ani buni a reuşit să convingă proprietarii celor două drumuri că aceste căi rutiere importante chiar trebuie aduse cel puţin la nivel practicabil. Acum se circulă ceva mai bine, însă nevoia de investiţii este mare, după cum afirmă primarul Horaţiu Cărăuşu. Înainte de a intra în realităţile vechiului târg Băceşti, mai trebuie ilustrată o realitate a democraţiei. La alegerile locale din acest an a fost o bătălie la Băceşti mai ceva ca-n 1907. S-au găsit destui care să râvnească fotoliul de primar, iar minciunile şi acuzaţiile au curs cu nemiluita. Nu e uşor să ţii pasul cu nevoile unei comunităţi de aproape 5.000 de suflete cum e Băceştiul. Dar ce ştiu cei care doar acuză? Ei cică fac politică! În realitate însă mulţi au dat în mintea copiilor cum spune moldoveanul hâtru. Adică la unii, indiferent de vârstă, „tot ce zboară se mănâncă”. Înţelepciunea populară nu a lipsit însă. Iar comunitatea are toate premisele să ducă mai departe investiţiile începute şi să iniţieze altele noi şi necesare. Dintre investiţiile mari care sunt aproape de finalizare e bine de amintit reabilitarea cu fonduri europene a corpului 3 de la {coala gimnazială Băceşti. Investiţia la şcoală trece de două milioane de lei. Un alt obiectiv important este aducţiunea cu apă. Alimentarea cu apă la Băceşti este în faza de recepţie şi cât de repede oamenii vor beneficia de apă curentă. Tot la capitolul aducţiune cu apă, alte două lucrări similare se află în derulare. E vorba de aducţiunea cu apă din satul Păltiniş, etapa întâi şi aducţiunea cu apă din satul Băbuşa, etapa a doua. De asemenea, două poduri se află în lucru. Podul de peste pârâul Gârboveta este realizat 85%, iar podul de peste pârâul Crăiasa 65%, mai spune primarul comunei Băceşti.

Nu degeaba am adus în atenţie anterior „inteligenţa” deosebită a guvernanţilor de ieri şi de azi, care se conduc după regula: „ai noştri” şi „ai voştri”. La Băceşti se află în lucru o grădiniţă cu program normal. Investiţia este realizată 60%. Se mai află în lucru şcoala primară de la Armăşeni, investiţia fiind aproape de finalizare. Iar investiţia privind baza sportivă din localitate, obiectiv realizat cam 40%, n-a mai văzut fonduri de prin 2009. Că au fost la putere ai cui or fi fost parcă n-ar trebui să conteze când vorbim de o comunitate cu aproape 5.000 de locuitori! Asta e părerea unuia care stă în tribunele politicii, dar nu coincide cu opinia celor care joacă pe terenul politicii!

Aducţiune cu apă la Vovrieşti, asfalt şi canalizare

Interesant de menţionat când se vorbeşte de starea comunei Băceşti este faptul că fiind sau nu „de-ai noştri”, în opinia politicienilor de „mai sus”, primarul Horaţiu Cărăuşu chiar a reuşit să aplice mai multe proiecte care au readus parfumul de târg la Băceşti. Când soarele amiezii de toamnă cu iz de vară fierbinte ardea mai cu putere am ajuns la Băceşti şi chiar de la intrare am oprit în Grădina publică. Arborii seculari parcă vorbeau de vremurile când coniţe şi domni se plimbau pe alei ascultând muzică de promenadă. Unul din proiectele primarului Cărăuşu se referă tocmai la punerea în valoare a obiectivului menţionat. Spuneam că Băceştiul este motorul dezvoltării întregii zone. Două argumente au fost de-a lungul timpului importante. Băceştiul este traversat de drumul naţional spre Roman dar şi de cale ferată. Piaţa din Băceşti adună săptămânal sute de oameni din toată zona. Modernizarea pieţei din Băceşti nu este un moft al primarului Horaţiu Cărăuşu ci este o necesitate pentru toată zona. Aici vin săptămână de săptămână gospodari din trei judeţe: Iaşi, Neamţ şi Vaslui. Piaţa din Băceşti e veche de când localitatea şi modernizarea acestui obiectiv este necesară pentru dezvoltarea comunei şi a întregii zone. Una dintre oportunităţile locului este comerţul cu produse din gospodăriile oamenilor. Dacă tot se vorbeşte la nivel judeţean şi naţional de sprijinirea comunităţilor locale, primul pas trebuie să fie tocmai punerea în valoare a potenţialului existent. Ce vorbim noi de pieţe sau târguri în comune situate aproape de oraşe mari? Acelea sunt mofturi, adevăratul comerţ liber se desfăşoară în zone cum e Băceştiul care-i situat la distanţă mare de oraş. Aici e nevoie de o piaţă comunală bine organizată. Aşadar, un alt obiectiv important al administraţiei locale din Băceşti este modernizarea pieţei. Că va fi sau nu „de-ai noştri”, scuzaţi repetiţia, dar e reală, primarul Cărăuşu de la Băceşti va reuşi să modernizeze piaţa, mai ales că vechimea şi experienţa în funcţia de primar îl recomandă pentru accesarea fondurilor europene, care-s mai puţin politice. Revenind la realitatea locului, frumuseţea dealurilor şi văilor pe care se întinde Băceştiul este dată de vrednicia oamenilor. Etnia romă este bine reprezentată în Băceşti, asta după reorganizările socialiste, dar important acum de menţionat este faptul că multe familii de romi şi-au ridicat case mari şi frumoase, semn că zona întreagă se dezvoltă. Cum ai ieşit din Băceşti spre judeţul Neamţ, apar sate amărâte, de parcă ar fi căpătul lumii. Imaginea ce se vede în zare cu satul Bozieni, de exemplu, din judeţul Neamţ, compusă din case mici şi acoperite parcă de pământ, e în contrast cu imaginea Băceştiului unde se văd multe case cu etaj construite recent. Aşa stând realitatea Băceştiul astăzi nu poate exista normal fără utilităţi (apă curentă, canalizare, drumuri de asfalt), şcoli, grădiniţe, locuri de recreere sau locuri de joacă pentru copii. Toate aceste nevoi sunt satisfăcute în mare parte de administraţia locală, iar proiectele pentru perioada următoare, o perioadă în care vor fi disponibili mulţi bani europeni, asigură o dezvoltare pe viitor a comunităţii.

La Ordonanţa 28 se realizează proiectul de alimentare cu apă în satul Vovrieşti, mai spune primarul Cărăuşu, iar prin intermediul Programului naţional de dezvoltare rurală (PNDR) se va asfalta drumul comunal 287. Apoi, prin Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Vaslui se va realiza canalizarea la Băceşti. {eful administraţiei locale din Băceşti mai spune că se va achiziţiona o clădire pentru amenajarea unui sediu corespunzător al primăriei. De asemenea există întocmit proiectul tehnic pentru amenajarea parcului. Iar prin intermediul Grupului de acţiune locală (GAL) va fi modernizată piaţa. Investiţia se ridică la circa 95.000 euro.

Evident că într-o comună mare sunt şi probleme sociale. Îmbucurător este faptul că şcoala din Băceşti a intrat într-un program pilot prin care se asigură hrană copiilor. Viitorul comunităţii îl reprezintă copiii. La Băceşti admnistraţia locală se coordonează după acest argument şi astfel şcolile din comună asigură condiţii bune de studiu copiilor. De asemenea, Primăria Băceşti are utilaje pentru întreţinerea drumurilor. Fiind la distanţă mare de oraş intervenţia mai ales pe timp de iarnă se face greoi. Altfel spus, printr-o bună gospodărire, primarul Horaţiu Cărăuşu reuşeşte să rezolve principalele nevoi ale comunităţii. Vechiul târg Băceşti revine la importanţa de altădată prin investiţiile publice lansate care evident că atrag în timp investiţii private.

Anterior vorbeam de probleme sociale şi ar trebui menţionat faptul că în ultimii ani a crescut nepermis de mult numărul însoţitorilor persoanelor cu handicap. Legea făcută de la centru, fără a se cunoaşte ce este în teritoriu, pune în sarcina primăriilor însoţitorii persoanelor cu handicap. Cum bugetul local este mic mereu se crează probleme. Guvernul spune că încearcă să rezolve această situaţie, însă probabil şi condiţiile acordării de însoţitor şi încadrării unei persoane într-un grad de handicap sunt prea simple, ca să nu spunem altfel. Aşa stând situaţia s-a mărit destul de mult numărul însoţitorilor persoanelor cu handicap în ultimii ani. E o problemă naţională. Revenind la Băceşti, parfumul târgului întins pe dealuri şi văi parcă pluteşte în aer şi întreaga zonă se dezvoltă într-un ritm susţinut.

Mai spunem că Băceştiul cu satele Armăşeni, Băbuşa, Păltiniş, }ibăneştii Buhlii, în care locuiesc 4.500 locuitori, este la extremitatea nord-vestică a judeţului Vaslui. Comuna Băceşti este aşezată la confluenţa râului Bârlad cu pâraiele Crăiasa şi Gârboveta, având un relief deluros cu văi în albiile apelor curgătoare. Băbuşa şi Armăşeni sunt sate ale vechilor răzeşi formate în a doua jumătate a secolului al XV-lea când {tefan cel Mare a dat pământuri oştenilor săi. Dacă prima atestare documentară vine de la 1242, comuna Băceşti s-a înfiinţat în 1844 prin actul de constituire dat de Divanul apelativ al }ării de Sus din Iaşi. (V.L.)

Leave a Comment