Capitala culturii tradiţionale româneşti, comuna muzeu Ciocăneşti din judeţul Suceava, reapărută pe harta administrativă a judeţului de 7 ani, se dezvoltă susţinut punând în valoare tradiţii unicat în zonă şi în ţară

În capitala culturii tradiţionale româneşti, la Ciocăneşti în judeţul Suceava, tradiţiile sunt aduse în actualitate, iar proiectele de dezvoltare completează şi pun în valoare bogăţia spirituală moştenită din străbuni.

Începând cu statutul de capitală a culturii tradiţionale româneşti, declarat pe 23 martie 2007 şi continuând cu Festivalul naţional al păstrăvului, ajuns anul acesta la ediţia cu numărul opt sau Festivalul tradiţiilor de iarnă, Măsuratul oilor, Răscolul stânei şi alte manifestări tradiţionale, multe la număr, Ciocăneştii care vin dinaintea lui Ştefan cel Mare se dezvoltă armonios îmbinând tradiţiile cu prezentul.

Drumuri modernizate, şcoli care asigură condiţii bune de studiu elevilor comunei, un contact permanent între administraţia locală şi cetăţeni, apă curentă, canalizare şi o permanentă grijă pentru păstrarea şi punerea în valoare a bogăţiilor de la Dumnezeu lăsate, reprezintă tot atâtea reuşite şi proiecte pe agenda de lucru a primarului independent Gheorghe Tomoioagă, care a „uitat” de când este primar…

„Natura a fost darnică, frumuseţile de la Dumnezeu lăsate trebuie puse în valoare şi asta ne străduim noi. Acesta este rolul nostru. Minunata vale a Bistriţei Aurii şi-a luat denumirea după numele frumoasei Bistricioara, logodnica lui Bogdan Vodă – primul descălecător al Moldovei. Noi cei de azi, urmaşi ai armurierilor marilor voievozi (ciocănari – cum se numeau atunci, n.r.), pe acest pământ binecuvântat de Dumnezeu, ne rugăm la Cel de Sus să păstreze această oază de frumuseţe nepângărită în menţinerea tradiţiilor. Sunt mândru de înaintaşii mei şi de gospodarii de azi, alături de care trudim să păstrăm şi să ducem mai departe tradiţiile lăsate din strămoşi”, afirmă mândru primarul independent, care lucrează în administraţie de mulţi ani fiind primar la comuna Iacobeni, la Cârlibaba şi care a contribuit activ la reînfiinţarea comunei Ciocăneşti.

Dumnezeu a binecuvântat ciocăneştenii

„Odinioară, de la Cârlibaba şi până jos la Piatra Neamţ şi Bacău, Bistriţa purta pe ape buştenii de brad şi de molid. Poverile erau cărate lin, fără zgomot, cu pluta, un mijloc de transport vital pentru oamenii muntelui, obişnuiţi cu nazurile Bistriţei şi cu puterea sloiurilor în prag de primăvară. Drumul lemnului pe Bistriţa Aurie, plutăritul pe Bistriţa trebuie să rămână un <<muzeu viu>>…”, spunea în cuvântul domniei sale Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava cu ocazia celei de-a VII-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului.

Aproape cu aceleaşi cuvinte şi sigur cu aceleaşi idei, a început dialogul cu reporterii noştri primarul Gheorghe Tomoioagă, pentru că această manifestare este un important reper turistic al zonei: „Sărbătoarea Sfintei Marii, din 15 august, este importantă pentru comuna noastră. Anul acesta este a opta ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului. E criză şi nu va mai fi ca-n alţi ani, dar tot trebuie să organizăm ceva”.

Nu departe de Vatra Dornei, pe drumul naţional care face legătura cu Transilvania, drum ce trebuie modernizat urgent pentru ca zona să se dezvolte mai susţinut, intri în comuna Ciocăneşti. Oricine vine prima dată remarcă de la început modelul tradiţional de pe casele ciocăneştenilor. E unicat în ţară şi motiv de mândrie pentru locuitorii acestei zone minunate. Lista frumuseţilor unicat la nivel de regiune şi chiar la nivel naţional e lungă. Cum făcea sau cum nu făcea, primul gospodar al comunei, Gheorghe Tomoioagă, aducea mereu discuţia la oamenii gospodari de aici şi la tradiţiile deosebite din zonă. „Suntem urmaşii armurierilor care făceau armele voievozilor. Cu aur de pe Bistriţa Aurie a fost ornată sabia lui Ştefan cel Mare de unul care se numea Vasilică Ciocan. Mai mult de jumătate dintre familiile de aici se numesc Ciocan. Aici s-a inventat buzduganul cu colţi. De aici au plecat ouăle încondeiate. Dacă la prima ediţie au fost 57 de participanţi, la a opta ediţie au fost câteva sute. Avem apoi Festivalul Naţional al Păstrăvului, în perioada 15-17 august, Festivalul tradiţiilor de iarnă la care participă şi trupe din Maramureş, Bacău, Iaşi, Vaslui,Botoşani, aici s-a născut plutăritul şi ca recunoaştere am fost invitaţi la Congresul internaţional al plutaşilor din 2007, desfăşurat în Munţii Pădurea Neagră din Germania, încă se păstrează obiceiurile Măsura oilor şi Răscolul stânei, avem zone care se pretează la schi şi frumuseţi nebănuite. Ce să vă mai spun? Apusul soarelui pe Bâtca Armanului e o privelişte unicat sau Peştera Ciocănarilor ori Mina tursitică Oiţa. Apoi avem Lacul Icoana şi cea mai mare rezervaţie de bujor de munte. Când înfloreşte bujorul, în acea zonă ai toate anotimpurile. Sus în zare, pe munte e gheaţă, e iarnă, iar jos e vară. Avem cea mai curată apă din ţară, în care se mai găseşte lostriţă, păstrăv, lipan. De asemenea, avem în zonă ape minerale. Dumnezeu a fost darnic, iar noi trebuie să păstrăm şi să transmitem mai departe aceste bogăţii”, a spus primarul Tomoioagă.

Elevii se implică activ în viaţa comunităţii

La momentul vizitei noastre, era la Primărie şi o delegaţie a elevilor din comună, în cadrul proiectului Participare civică finanţat de Ambasada americană. Copiii îndrumaţi de un cadru didactic inimos din comună şi asistaţi de o voluntară din SUA au dialogat cu primul gospodar şi au înaintat propuneri diverse. Elevii s-au interesat de valorificarea apei de Borcut, vor locuri de joacă, vor să planteze puieţi în zonele unde s-au făcut defrişări, mai vor o atenţie sporită asupra Ludotecii din comună pentru formarea copiilor şi alte obiective de interes comunitar.

„Voluntariatul este o componentă de bază a dezvoltării comunităţii. În America şi-n Europa este un adevărat cult pentru voluntariat. Au venit din Elveţia voluntari cu ajutoare şi le-am mulţumit, dar mi-au răspuns că ei trebuie să ne mulţumească pentru că le-am permis să dea ajutoare. E mai lesne a da decât a lua şi e mai mare bucuria de a da. Voluntariatul este ceva nobil şi educă dacă vreţi, formează conştiinţa fiecăruia în folosul comunităţii şi a celui de lângă tine”, a spus elevilor primarului Tomoioagă.

În ceea ce priveşte Ludoteca, elevii au spus că ar vrea să vândă limonadă şi sucuri naturale la Festivalul păstrăvului, iar fondurile obţinute să le utilizeze pentru cumpărarea de jucării. „Ne interesează orice proiect care investeşte în oameni. Şi e normal ca în administraţia locală să găsiţi un partener. Mă bucur că v-aţi gândit la Ludotecă. Când am făcut-o era singura din zonă. Dar e cea mai bună metodă ca să descoperi înclinaţiile copilului şi să-l îndrepţi spre a le cultiva. O persoană care lucrează în Ludotecă ştie cel mai bine cum va arată cultura şi societatea peste ani, pentru că vede înclinaţiile copiilor. E o şansă de educare a copiilor şi a părinţilor prin copii”, a mai spus primul gospodar al comunei Ciocăneşti.

Cele mai frumoase fete, oameni vrednici şi optimism…

E o perioadă mai grea acum, spune primul gospodar, dar o să treacă. „Avem un proiect de două milioane euro pentru modernizarea mai multor drumuri prin asfaltare şi pietruire. Am făcut canalizare, trotuare, se lucrează la un program de amenajare a râului Bistriţa, ne-am îngrijit de şcoli, dar mai este de lucru. E adevărat că acum trecem printr-o perioadă mai grea, însă vor veni şi timpuri mai bune. Dacă nu s-ar fi reuşit îndiguirea unei porţiuni a râului Bistriţa acum jumătate din comună era inundată. Un pod mai avem de făcut, tot în acest program de îndiguire a Bistriţei. Şi una dintre cele mai importante lucrări este modernizarea drumului naţional 18. Dacă s-ar moderniza acest drum important toată zona ar deveni mai vizibilă, mai căutată de turişti şi s-ar dezvolta. Turismul e speranţa noastră. Mai avem şi vânturi care pot fi puse la treabă să producă energie electrică.

Zona a fost dezvoltată dintotdeauna. Aici s-a făcut prima dată şvaiţerul. A fost brânzărie, cum se spunea atunci, moară, fabrică de cherestea cu abur. Desfiinţarea comunei în 1968 a dus şi la dispariţia acestor activităţi. Şi evident la o stagnare. Dar construcţia mai multor pensiuni şi toate tradiţiile pe care vi le-am spus ne arată un viitor optimist”, a concluzionat primarul Gheorghe Tomoioagă.

După acest dialog interesant am vizitat Muzeul ouălor încondeiate, unde am aflat că zona era renumită şi pentru fetele frumoase. La un concurs naţional de frumuseţe, primele trei locuri au fost ocupate de fete din Ciocăneşti ne spune mândră şefa muzeului. De asemenea, Ciocăneştii au dat şi un parlamentar, care din păcate a fost ucis pentru convingerile sale.

Tradiţie, istorie, bogăţii spirituale şi naturale deosebite, oameni mândri şi aprigi, frumuseţi nebănuite, aceasta-i comuna Ciocăneşti. Şi în acest reportaj n-am reuşit să surprindem decât foarte puţin din viaţa Ciocăneştilor. Cu altă ocazie vom relata multe alte frumuseţi de la Ciocăneşti, din judeţul Suceava, loc unicat în ţară… (CT)