Google

Valorile trecutului pentru generaţiile viitorului

Written on:October 5, 2015
Comments
Add One

Biserica_Aroneanu netAsociaţia „PRO URBAN” din Botoşani, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Botoşani, a desfăşurat în această vară proiectul „Valorile trecutului pentru generaţiile viitorului”. Scopul proiectului a fost atragerea generaţiilor tinere spre cunoaşterea, recunoaşterea şi aprecierea autenticilor valori ale patrimoniului cultural, artistic şi religios din judeţul Botoşani, fixarea în conştiinţa acestora a unor repere de certă valoare estetică şi culturală, reaşezarea valorilor trecutului pe locul cuvenit după o perioadă de bulversare a valorilor, cultivarea interesului în rândul generaţiilor tinere pentru valorile autohtone. Obţinând sprijinul financiar de la Consiliul Judeţean pentru derularea proiectului, am identificat, prin intermediul Monitorului Oficial, lista, publicată de Ministerul Culturi a obiectivelor de patrimoniu cultural, istoric şi religios din judeţul Botoşani. La prima vedere cifra (509 monumente) pare copleşitoare. Mai ales dacă privim diversitatea, durata în timp şi răspândirea pe întregul teritoriu al judeţului. Realitatea de pe teren este însă cu totul alta. Siturile arheologice, aşezările, necropolele şi fortificaţile (aproape jumătate din obiective) nu sunt prezente decât pe hârtie. Nu am reuşit să vedem decât lanuri de porumb şi floarea soarelui. Ici – colo câte un bătrân de peste 70 de ani abia dacă îşi mai aminteşte că, înainte de colectivizare, „pe vremea când nu aveam opinci”, erau nişte pietroaie la marginea satului. Poţi număra pe degete aşezările rămase, dar şi acestea nu sunt decât nişte movile pe imaşurile satelor. Din păcate, alocăm fonduri (necesare altfel) pentru rapiţă şi vite, uitând de cultură şi spiritualitate. Casele şi conacele boiereşti sunt, în mare parte, devastate. Triste ruine, dărâmate de intemperii, incendii şi hoţi, stau mărturii ale nepăsării noastre. Rare sunt cazurile în care s-au implicat şi autorităţile locale. Nu credem că stereotipul lipsei fondurilor poate fi singura scuză. E suficient să vedem falnicele case cu turnuleţe şi statui cu lei aparţinând celor ce se plâng mereu că „nu sunt bani pentru cultură”. În cazul patrimoniului religios situaţie este diferită. Aici se simte mâna (excesivă) a prelaţilor noştri. Biserici de lemn şi mănăstiri vechi de secole împopoţonate cu faianţă şi gresie neagră sau roz, uriaşe boxe japoneze, ornamente de plastic de origine chinezească, dar mai ales, inevitabilul termopan alb. Cu greu ne vine a crede că toate aceste monumente erau gândite astfel de ctitori. {i totuşi, ca să încheiem într-o doză optimistă, ne bucură faptul că sunt tot mai mulţi tineri dornici să se implice în conservarea şi valorificarea patrimoniului nostru, că încă mai există decidenţi locali atenţi la nevoile spirituale ale celor din judeţ, că s-au mai păstrat în jurul nostru atâtea valori culturale, ce merită vizitate, nu doar de turişti, ci chiar de noi, botoşănenii. (Prof. Dr. Lucian Băleanu)

Leave a Comment