Cam aşa se întâmplă în cazul unor aleşi pentru care funcţia publică reprezintă doar un izvor de şpăgi.

În timp ce multe comunităţi locale se dezvoltă susţinut cu ajutorul fondurilor europene, iar altele n-au avut şansa ca proiectele pentru care au plătit din greu să li se aprobe, unele administraţii judeţene cheltuie fraudulos fondurile europene şi din acest motiv Europa taie fondurile pentru toată ţara. Dar de ce să sufere Botoşaniul, Galaţiul, Iaşul, de exemplu, din cauza lui Dragnea de la Teleorman, cel care păstoreşte una dintre cele mai sărace zone din ţară? Pentru că acolo şi-n alte câteva cazuri totul se învârte în funcţie de mărimea şpăgii? Nu e corect pentru cetăţenii acestei ţări.

Dar să vedem ce spune Comisia Europeană. Oficialii europeni au declarat recent că s-a acordat României (atenţie, nu lui Dragnea sau Consiliul Judeţean Teleorman de unde au plecat suspiciunile de fraudă cu fonduri europene) un termen de două luni pentru a oferi informaţii cu privire la aceste fonduri şi la managementul sistemului de investiţie a acestor sume. În urma primirii acestor răspunsuri, Comisia Europeana va lua o hotărâre în ceea ce priveşte acordarea fondurilor iniţiale. Ton Van Lierop, unul dintre purtătorii de cuvânt ai CE, a menţionat că aceste sume sunt doar sistate şi că se va lua o decizie în legătură cu aceste fonduri abia la finalul celor două luni. Mai concret, sumele oprite au ca destinaţie Axa 2 a Programului Operaţional Regional (POR) – Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport. Plata acestor aume a fost sistată din cauza deficienţelor constatate, Comisia făcând o cerere oficială către autorităţile române pentru verificarea contractelor de lucrări încheiate cu beneficiarii Axei 2.
La finalul perioadei de verificare (ce va fi desfăşurată în lunile iulie-august 2011), autorităţile române vor trimite un răspuns oficial Comisiei Europene care aşteaptă concluziile acestor verificări, precum şi propuneri specifice de acţiune. Aşa cum este precizat în comunicatul oficial, în urma reverificării procedurilor de achiziţie publică, pot fi propuse corecţii financiare cuprinse între 2% şi 100% din valoarea proiectelor găsite cu deficienţe. Asta înseamnă că e posibil ca România (cei mulţi) să plătească Europei sute de milioane euro care au intrat în conturile unor aleşi.

În concluzie, dacă nici la fondurile europene nu se poate fura mai cu măsură atunci situaţia e gravă… şi România se va dezvolta la calendele greceşti…!