Google

Unde există voinţă, pasiune, bună credinţă…

Written on:November 16, 2016
Comments
Add One

coroiesti-17-feb-2016-primar-netLa Coroieşti în judeţul Vaslui, primarul Cristian Lungu a adus în comună peste 200 miliarde lei vechi, numai în ultimii opt, pentru investiţii publice.

Cum oare la nivel local se găsesc oameni vrrednici, oameni care pun comunităţile în mişcare, oameni care utilizând o strategie simplă, de când lumea, reuşesc să modernizeze meleagurile în care trăiesc, iar la nivel naţional este greu, imposibil chiar să se aplice o strategie clară de dezvoltare pentru o ţară bogată?

E o întrebare cu răspuns anticipat, un fel de pălărie într-un picior, ghici ciupercă ce-i? La nivel local, gospodarul din comunitate reprezintă prioritatea, iar la nivel naţional, mai importante sunt afacerile personale, hoţiile, de fapt, decât poporul care-i folosit doar la alegeri. Asta-i realitatea. În urmă cu câteva zile am fost la marginea judeţului Vaslui, într-o comună unde apa era aur cândva, piatra era mai scumpă decât diamantul şi pe drumuri găseai doar noroi, într-o comună de unde cu greu ajungeai la Bârlad când vremea era nefavorabilă. Nici ambulanţele nu ajungeau dacă afară ploua. Şi afară plouă, că aşa-i natura.

Astăzi, realitatea locului, în comuna Coroieşti nu mai aduce aminte de vremurile când o mână de sate împrăştiate erau lăsate la mila Domnului. „Ţinta mea a fost să avem drum de asfalt dintr-un capăt în altul al comunei. Şi nu mai avem mult. 6,3 kilometri avem acum, iar până-n primăvară vor mai fi peste 6 kilometri. Distanţa totală e de 14 kilometri. Apoi vom asfalta drumuri de interes local, drumuri de legătură între sate”, spune ambiţiosul primar de la Coroieşti, Cristian Lungu. Cum treburile în România nus atât de simple când vrei să lucrezi cu adevărat pentru comunitate care te-a ales şi aici, la fel ca-n multe alte locuri, sunt greutăţi şi situaţii cel puţin ciudate. Privind în ansamblu însă comuna Coroieşti a rezolvat problma apei potabile în satele comunei, are drumuri asfaltate şi pietruite, are şcoli modernizate şi un proiect în valoare de 6,2 milioane lei pentru a finaliza procesul de modernizare în unităţile de învăţământ. Mai sunt multe alte proiecte, dar important este ce s-a reuşit până acum, raportându-ne la distanţa mare faţă de reşedinţa judeţului şi problemele întâmpinate. Coroieştiul era rupt cumva de primul oraş, respectiv Bârlad atunci când ploua. Chiar dacă există un drum judeţean şi un traseu judeţean pentru transport public, firma care şi-a adjudecat traseul nu trimitea maşinile până la Coroieşti. În aceste condiţii, administraţia locală a cumpărat microbuze de transport, a înfiinţat o societate de transport şi a refăcut legătura cu Bârladul. Pentru că firma primăriei deranja în peisajul „capitalist” local a fost amendată în nenumărate rânduri de către zeloşii angajaţi ai Registrului auto român. S-a trecut şi peste acest aspect. Lista aberaţiilor, însă, e lungă. În problema pământului, unii au înaintat reclamaţii. Ca peste tot. Au pierdut procesele, pentru că n-aveau dreptate. Instanţa însă, spunând că se conformează noului Cod Civil, a pus câştigătorul procesului, adică Primăria Coroieşti, să plătească o parte sau toate cheltuielile de judecată. Ce fel deinstanţă e aceasta care dă bani celui care a deschis un proces fără să aibă dreptate? În ce ţară trăim? Şi aşa, din aberaţie în aberaţie, ducem mai departe democraţia românească, model propriu patentat.

A fost inventat un drum care ajunge până-n naţionalul spre Adjud

Povestea dezvoltării comunei Coroieşti este interesantă. În 2000 am ajuns prima dată în zonă şi parcă ajunsesem la capătul lumii. Acum comuna Coroieşti tinde spre nivelul de comună europeană. Având în vedere că „judeţeanul” spre Bârlad, prin Ciocani, era greu accesibil, primarul Lungu a reuşit să inventeze un drum de legătură cu drumul naţional spre Adjud. Se întâmpla cu câţiva ani în urmă. Apoi a asfaltat acest drum şi a realizat o legătură Bârladul indiferent de vreme. Tot prin acele vremuri triste, satele comunei Coroieşti sufereau mai ales vara, pe timp de secetă, din cauza lipsei de apă potabilă. Aşadar, primele nevoie erau şi cele mai stringente. Realizând urgent o strategie de dezvoltare locală, primarul Lungu început să caute sursele financiare necesare pentru soluţionarea problemelor principale. Problema lipsei de apă potabilă la Coroieşti a fost atunci şi subiect naţional de presă. Administraţia locală a reuşit să facă puţuri de mare adâncim şi alimentare cu apă, pentru început, în satele cu probleme deosebite. Cum a fost anul acesta, când seceta şi-a arătat colţii? „Am avut apă. Am dat la timp apă şi n-au fost probleme. Am lovit seceta. N-au fost probleme cu apa la Mireni şi Hreasca, localităţile unde au fost probleme. Singura problemă a fost la Movileni, dar acolo avem proiect care abia acum a intrat la finanţare. Facem şi acolo alimentare cu apă şi nu vor mai fi probleme. Proiectul pentru Movileni este de 30 miliarde lei vechi. Am avut proiectul depus şi la un fond norvegian, de 1 milion euro, dar una din condiţii era existenţa drumului naţional pe teritoriul comunei. Nu avem drum naţional pe teritoriul comunei. Deja firma lucrează şi sper să reuşească să sape măcar puţurile acum. La Chilieni, nu-s probleme cu apa, din 7 sate câte are comuna în 4 este alimentare cu apă, iar acum se lucrează la Movileni, aşa cum spuneam”, spune primarul Cristian Lungu. Cu riscul de a deveni obositor, sunt obligat să repet că ordonarea nevoilor în funcţie de gravitate a dat alt curs dezvoltării comunei Coroieşti.

Ordinea era următoarea: drumuri, apă curentă, poduri, legăturile între sate, legătura cu Bârladul, transport comun, şcoli, utilaje pentru întreţinerea drumurilor, cămine culturale, stimularea tradiţiilor şi a folclorului deosebit din zonă. Administraţia locală, nicicând bogată, pentru că nu sunt investiţii mari în zonă, iar bugetul local înseamnă, de fapt, aproape numai taxe şi impozite de la cetăţeni, a reuşit să atragă fonduri pentru finalizarea unor investiţii publice importante şi lansarea altora. Cu fonduri proprii a fost modernizat căminul cultural din Coroieşti, iar investiţiile în cămine culturale merg mai departe. Cea mai mare grijjă a primarului de la Coroieşti a fost să atragă fonduri fără cheltuieli inutile. A căutat singur întâi şi a aplicat pentru proiecte care aveau şanse de reuşită. „Fondurile europene sunt foarte greu accesibile pentru Coroieşti şi asta deoarece sunt impuse condiţii, tot de către ai noştri, imposibil de atins. Îmi cere, de exemplu, să am în vecinătate un port!Sunt multe condiţii aberante şi de aceea spun că fondurile europene devin greu sau deloc certitudine. Cu toate acestea, am reuşit să atragem fonduri guvernamentale, de la judeţ şi am rezolvat într-o oarecare măsură principalele probleme ale comunităţii”, mai spune în continuare primarul Cristian Lungu.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că navetiştii, fie că vorbim de cadre didactice sau alţi angajaţi din comună, pot ajunge acum, indiferent de vreme, la Bârlad. Mai înseamnă că oamenii pot pleca din comună s-şi rezolve treburile, chiar dacă plouă, ninge şi aşa mai departe. Cel mai important este, însă, că dezvoltarea comunei înseamnă creşterea calităţii învăţământului, pentru că au fost create condiţiile necesare. Acestea sunt primele rezultate ale muncii primarului Lungu din 2000 până în prezent. În viitorul apropiat sunt alte proiecte în lucru sau care aşteaptă să intre la finanţare, proiecte ce vor aduce comuna la nivelul unei comune europene. Despre acest proiecte vorbim în continuare. Chiar dacă apar diverse probleme, unele aberante, primarul se declară optimist.

Proiecte în lucru de aproape 10 milioane lei

Dacă în ultimii opt ani au intrat în comună peste 20 milioane lei, acum sunt la finanţare alte investiţii care se ridică la circa 10 milioane lei. Un proiect important se ridică la 6,2 milioane lei şi vizează modernizarea tuturor şcolilor din comună care n-au beneficiat de investiţii. Chiar dacă-i la capătul judeţului, chiar dacă sunt probleme sociale majore aici, iată că învăţământul e campion la investiţii în comuna Coroieşti, ceea ce înseamnă că gândirea administraţiei locale ţinteşte viitorul. O altăinvestiţie importantă care ajunge la 3 milioane lei se referă la alimentare cu apă în Movileni, pentru ca toţi locuitorii comunei Coroieşti să aibă acces la apă potabilă. Din păcate, la Coroieşti, ca şi-n multe alte zone ale judeţului Vaslui şi nu numai, apa din fântâni este improprie consumului având nitriţi şi nitraţi în componenţă peste limita admisă. Aplicând proiectul de alimentare cu apă pentru Movileni, toată comuna va avea acces la apă potabilă de calitate. Vorbeam anterior de o ţintă asumată de către primarul Cristian Lungu chiar de la primul mandat. Iată că ţinta va fi atinsă printr-o altă investiţie care presupune modernizarea unui drum de 6 kilometri care se va face cât mai repede permite vremea de afară. Primarul Lungu spune că până-n primăvară e gata. „Normal că într-un proiect de investiţii poţi să nemulţumeşti unii cetăţeni. De exemplu, am asfaltat drumul, dar un cetăţean a spus că e foarte bine, dar n-a ajuns până la el. Mai sunt şi astfel depoziţii. Dar în detrimentul a doi-trei oameni, cu toate că şi acolo va fi, în etapa următoare, drum de asfalt, salvezi o comună. Asta a fost gândirea mea şi ţinta propusă e pe cale a se îndeplini. Tot în ceea ce priveşte modernizarea drumurilor, pot spune că mai este de lucru, dar în patru ani mă apropii de final. La Hreasca s-a lucrat pe drumurile din interiorul satului şi trebuie să facem legătura. În 4 ani toate şcolile vor fi de nivel european în ceea ce priveşte condiţiile şi dotarea şi tot în acest timp vreau să lucrăm la căminele culturale. Căminul de la Mireni e început cu bani de la bugetul local şi cred că voi găsi finanţarea necesară pentru a finaliza acest obiectiv. Sigur voi termina căminul în acest mandat. Totodată s-au făcut poduri mari pe drumurile cu probleme, am pietruit multe drumuri, se fac permanent lucrări de întreţinere, asigurăm buna funcţionare a şcolilor, alături de celelalte treburi gospodăreşti care ţin de administrarea comunei”, spune în continuare primarul comunei Coroieşti.

Comunele mici n-au acces la fonduri europene

Se vorbeşte mult de perioada 2014-2020. Se spune că vin peste comunităţile locale fonduri europene fără număr. În realitate însă, aşa cum am remarcat şi cu altă ocazie, multe comunităţi locale au restricţionat accesul la aceşti bani. Un ghid recent vorbeşte de învecinarea cu porturi fluviale şi maritime ca o condiţie pentru aprobarea unor proiecte. Câte comunităţi locale au în vecinătate porturi? Câte porturi are România? Asta înseamnă să pui în funcţii de execuţie loaze care-n scurta lor viaţă activă au ştiut doar să lipească afişe. Glumind, primarul Cristian Lungu a spus că trebuiau să treacă porturi … pluviale că apă de ploaie este îndeajuns!

Strategia de dezvoltare la Coroieşti este simplă şi a prevăzut marile probleme ale comunităţii. Pe lângă investiţiile publice mari, la Coroieşti este sprijinit şi fenomenul cultural tradiţional. Comuna se mândreşte cu un ansamblu care-i aplaudat peste tot pe unde merge. Căminul cultural de la Coroieşti a fost modernizat şi dotat din fonduri proprii, iar la Movileni a fost început, tot cu fonduri proprii, un cămin cultural. Primarul spune că în mandatul acesta va fi terminat.

Adunând investiţiile publice din ultimii ani se vede clar tendinţa imprimată de administraţia locală în toate domeniile importante, care contează în dezvoltarea pe viitor a comunităţii. Pe dealuri mai înalte sau mai domoale precum vorba moldoveanului se întinde comuna Coroieşti. E la graniţa dintre judeţele Vaslui şi Vrancea. Godpoarii vrednici din această zonă şi-au dorit mereu condiţii bune de trai la ei acasă şi au sprijinit administraţia locală în eforturile depuse. Din păcate, unele comunităţi locale sunt defavorizate, iar altele susţinute, cam aşa arată „strategia” de dezvoltare naţională. Cum şi-n ghidurile pentru fondurile europene au fost introduse condiţii aberante, e clar că României îi mai trebuie vreo 50 de ani ca să aibă condiţii bune de trai pentru cetăţenii săi. Şi totuşi omul sfinţeşte locul, iar Coroieştiul este un exemplu edificator în acest sens. Mai trist este că atunci când vrei să te dezvolţi întâmpini piedici. Aberaţiile din legislaţia românească apar la tot pasul. Avem un exemplu care arată clar că lipseşte ceva democraţiei originale româneşti. Un cetăţean dă în judecată Comisia locală de fond funciar considerând că i s-a făcut o nedreptate. Toate instanţele de judecată i-au respins acţiunea omului ca fiind nefondată, adică respectivul a pierdut procesul, dar atenţie, aceleaşi instanţe spun că reclamantul care a pierdut procesul trebuie să primească de la Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar cheltuielile de judecată. Nu este un singur caz. În unele cazuri instanţa a hotărât ca reclamantul care a pierdut procesul să primească numai o parte din cheltuieli, în alte cazuri toate cheltuielile de judecată. În ce ţară trăim, oameni buni? Am reclamat, am pierdut, dar primesc bani. Mai interesant de atât este că acea Comisie nu are personalitate juridică, nu este o instituţie, nu are buget şi atunci de unde să plătească? Pe ce lume trăiesc acei judecători? E doar un exemplu din multele cazuri ce se petrec în România „democrată”.

Există asociaţia comunelor, asociaţia oraşelor şi multe alte comiţii şi comitete, vorba lu’ nenea Iancu, dar degeaba. Problemele comunităţilor locale, întocmirea ghidurilor de finanţare, dar şi multe alte probleme de interes local nu sunt pe agenda de lucru a acestor comiţii şi comitete. Cei de la centru stau în birouri luxoase şi-şi fac afacerile proprii. Poporu’ e folosit doar în alegeri. În rest, e la mila Domnului.

Revenind la Coroieşti, aici există voinţă, pasiune, bună credinţă şi reuşita nu ocoleşte astfel de oameni. Comunitatea constituie un exemplu de dezvoltare. Vizitatorul pleacă de la Coroieşti convins că există soluţii pentru dezvoltarea comunităţilor locale, pleacă optimist, dar în acelaşi cu o întrebare: de ce nu sunt mai multe comunităţi în astfel de situaţii? (B.A.)

Leave a Comment