Google

Un nou început pentru comuna Ţuţora

Written on:December 29, 2016
Comments
Add One

Când există bună credinţă şi determinare se găsesc soluţii pentru dezvoltarea comunităţii; comuna Ţuţora din judeţul Iaşi creşte graţie investiţiilor publice derulate în ultima perioadă.

Cu o echipă tânără şi ambiţioasă, primarul Cristinel Albu de la Ţuţora aplică proiecte de dezvoltare şi poate face carieră în fruntea comunităţii. Reţeta e simplă şi are la bază convingerea în reuşită. Dintotdeauna Moldova a avut oameni vrednici. Unii s-au implicat în dezvoltarea comunităţilor în care vieţuiesc. Şi au reuşit. Alţii nu.

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când văd cum se dezvoltă comunităţile locale, cum oameni vrednici luptă pentru a crea condiţii mai bune de trai în zonele unde locuiesc, înţeleg secretul reînvierii zonei şi stabilităţii moldovenilor lui Ştefan cel Mare şi Sfânt pe aceste meleaguri. Nu vorbim de metropole, nu vorbim de politică, nu vorbim de realizări măreţe doar pe hârtie. Vorbim de truda gospodarilor din zona României cea mai încărcată de istorie. E ştiut faptul că Moldova a dat, României şi lumii, oameni mari. Unii, adică mulţi, au negat locurile în care au crescut. Alţii n-au uitat. Trăgând linie şi adunând, însă, e clar că Moldova nu atinge pragul de dezvoltare la nivelul valorilor care trăiesc aici. E dacă vreţi un fel de lipsă de patriotism local în cazul unora. La polul opus însă şi despre asta vorbim ediţie de ediţie există oameni vrednici, implicaţi în dezvoltarea comunităţilor locale. Cei mai mulţi reuşesc. Aici e cheia dezvoltării în ansamblu a întregii regiuni.

La doar zece minute de mers cu maşina, din centrul capitalei Moldovei, ajungem la Prutul care desparte fraţii. Ţuţora este o comună mică, în raport cu multe alte comunităţi locale, dar dezvoltată şi cu proiecte ambiţioase de investiţii publice, tot în raport cu alte comunităţi locale. Din iunie 2016 o echipă vrednică a preluat conducerea administraţiei locale de la Ţuţora. A trecut o jumătate de an. N-a fost nevoie de acomodare. O grădiniţă nouă şi-a deschis porţile anul acesta pentru copiii comunităţii. Grădiniţa în care fac primii paşi în viaţă 75 de copii a fost dată în folosinţă anul acesta la 1 noiembrie. Investiţia începută în 2007 şi blocată a fost reluată de primarul Cristinel Albu şi dată comunităţii cu toate dotările necesare, cu încălzire, grpuri sanitare şi tot ce presupune un astfel de obiectiv. „Era un obiectiv necesar şi am reuşit să deblocăm proiectul şi să-l finalizăm. Acum, copiii au condiţii normale”, spune primarul comunei Ţuţora. Copiii comunităţii trebuie să fie pe primul plan în viziunea oricărui primar, pentru că ei sunt viitorul şi „cum îţi aşterni, aşa dormi”, spune o veche vorbă din bătrâni. Spuneam anterior că Ţuţora este o comună mică. Are puţin peste 2.000 de locuitori. Aspectul cel mai important de menţionat este însă că această comunitate cu rădăcini adânci în istoria locului întinereşte şi creşte. „Numai într-o jumătate de an am dat 26 autorizaţii de construcţie pentru case noi”, mai spune primarul Cristinel Albu. Totodată, copiii cu rezultate bune la învăţătură sunt recompensaţi de comunitate. 27 de copii au mers într-o excursie în nordul Moldovei şi-n Maramureş, în luna iulie, drept recompensă pentru eforturile depuse. Spuneam de întinerirea comunei. La o populaţie de puţin peste 2.000 de locuitori sunt 260 de copii în sistemul de învăţământ. Un alt aspect de remarcat este faptul că a fost eliminat învăţământul simultan, ceea ce conduce la o creştere a calităţii. Eliminarea învăţământului simultan a fost posibilă asigurând transportul copiilor de acasă la şcoală şi retur. În 2017, administraţia locală vrea să asigure transportul copiilor care învaţă la şcoli din Iaşi. Proiectul este sprijinit de Inspectoratul şcolar.

„Eu sunt mulţumit pentru jumătate de an din primul mandat. Avem proiect pentru modernizare 5 kilometri de drumuri săteşti. În 2016 am pus 1.500 metri cubi de piatră de drumurile din comună. Tot ce era drum de pământ are piatră acum. Tot în 2016 am finalizat grădiniţa începută în 2007 şi am deblocat proiectul pentru construcţia Casei de cultură. S-a aprobat finanţarea, iar proiectul a trecut prin comisia tehnică a Companiei naţionale de investiţii. Va intra în lucru. Lucrăm, de asemenea, la racordarea comunei la reţeaua de gaz metan. Studiul de fezabilitate a fost aprobat urmând să obţinem toate avizele necesare. Am făcut reparaţii capitale în Primărie şi am rezolvat problema organigramei încadrând personalul pe posturi. Pentru a beneficia de fonduri europene în cadrul unor proiecte transfrontaliere am semnat acorduri de înfrăţire cu Valea Mare din Republica Moldova şi urmează alte acorduri cu Sireţi şi o comună din Belgia. Pe latură cultural-tradiţională am reuşit în 2016 să sprijinim organizarea zilei comunei şi a sărbătorilor satelor Oprişeni şi Chipereşti. Un alt aspect important este legat de personalul din Primărie. Toţi angajaţii au urmat cursuri de perfecţionare pentru că dezvoltarea comunităţii presupune muncă în echipă şi toţi trebuie să-şi facă treaba bine”, mai spune primarul comunei Ţuţora.

Continuă modernizarea drumurilor şi vine gazul metan în comună

Referitor la personalul din Primărie, s-au mai făcut unele angajări şi important de precizat este că s-a ales varianta oamenilor din comună. Au fost angajaţi tineri cu studii superioare din comună. Aici este însă o mare problemă. Nivelul de salarizare din administraţia locală este sub orice critică şi s-a ajuns chiar la discriminare. Un asistent sanitar dintr-o primărie, fiind plătit în alt sistem, are salariu mult mai mare decât alt funcţionar din Primărie. E o problemă generală, la nivel naţional şi dacă nu se vor găsi urgent soluţii pentru majorarea salariilor celor care lucrează în administraţia publică locală Primăriile rămân fără oameni. Nu poţi să ţii un angajat cu 800-900 lei pe lună, în condiţiile în care volumul de muncă şi atribuţiile cresc permanent.

Un proiect care va conduce la o explozie, dacă vreţi, a dezvoltării comunităţii de lângă Prut, este cel privind gazul metan. Comuna are apă curentă, drumurile se află într-o stare destul de bună şi urmează modernizarea altor sectoare, iar gazul metan va completa lista utilităţilor necesare dezvoltării pe viitor a comunităţii. Orice comunitate care asigură utilităţi şi drumuri bune are perspective clare de dezvoltare. Apoi, să nu uităm că Ţuţora este situată în apropierea capitalei Moldovei şi mulţi din Iaşi vin şi-şi construiesc aici case. E clar că gazul metan va duce la o dezvoltare accentuată a comunei Ţuţora. În urmă cu destui ani, iubind istoria şi tradiţiile, am trecut prin satele comunei să văd ce înseamnă satul moldovenesc la el acasă. Parcă plutea în aer patina vechimii, iar totul în jur se mişca molcom precum vorba moldoveanului. Nu intrase agitaţia din oraşe aici. Astăzi, situaţia e cu totul alta. În comună apar case noi, ca trase din Cer parcă, apar mici activităţi care aduc beneficii şi totul intră în morişca dezvoltării, fiind în mişcare permanentă. E o atmosferă de stabilitate, mulţumire, dar şi de întinerire. În puţine locuri găseşti optimism şi încredere în reuşită. În acelaşi timp, tradiţiile moştenite sunt puse în valoare, alături de activtăţile culturale şi sportive. „Vom dezvolta baza sportivă, am pus accent pe echipa de fotbal a comunei, care era ciuca bătăilor, iar acum a ajuns în frunte. Avem antrenor pentru echipă, am achiziţionat echipament, iar în 2017 amenajăm o bază sportivă dotată cu tot ce este necesar. Tot la acest capitol trebuie să menţionez că la nivelul comunei funcţionează un club de taekwondo. Avem instructor de teatru care lucrează cu tinerii şi copiii şi a funcţionat un club de dans modern şi de societate. Totodată, colaborăm foarte bine cu biserica implicându-ne financiar când este nevoie şi sprijinim financiar Asociaţia Bucuriile Vieţii care funcţionează pe lângă parohia Ţuţora, preot paroh Vasile Ciornovalic. În vară 70 de copii au fost într-o tabără de cunoaştere organizată de această asociaţie a bisericii Ţuţora. Copiii au fost îndrumaţi de studenţi de la facultăţile din Iaşi. Copiii şi tinerii comunităţii sunt mereu în atenţia noastră. Ei sunt viitorul”, spune în continuare primarul Cristinel Albu.

Probleme cu pământul şi groapa de gunoi

O problemă destul de dificilă este cea legată de pământuri. Administraţia locală a reluat inventarierea terenurilor în baza ultimei legi, legea 165 şi s-au identificat, ca peste tot, destule probleme de suprafeţe suprapuse ori de redactare a titlurilor de proprietate. Şeful administraţiei locale spune că 80% din titlurile de proprietate au greşeli iar legea care permite corectarea acestora e complicată. La dezbaterea moştenirii ori la vânzarea terenurilor se constată probleme în titlurile de proprietate. Dacă terenul a intrat în circuitul civil numai instanţa de judecată poate corecta titlul de proprietate. Dacă n-a intrat în circuitul civil, îndreptarea erorilor se face la comisia judeţeană de aplicare a legilor fondului funciar, chiar dacă situaţia efectivă este la primărie. Aceste demersuri durează mult şi necesită bani pe care unii oameni nu-i au. „Când am preluat comuna erau 40 de dosare. Acum sunt alte 80 de dosare în lucru şi numărul creşte. Nu înţeleg de ce e nevoie de atâtea şi atâtea formalităţi care presupun drumuri şi cheltuieli în condiţiile în care situaţia exactă este la comună. De ce să nu se poată îndrepta erorile la nivelul comunei, iar oamenii să-şi rezolve problemele mult mai simplu? Mulţi sunt în vârstă şi nu pot merge zile-n şir pe la judeţ sau, mai rău, în instanţă. O altă mare problemă, poate cea mai presantă, este groapa de gunoi care-i construită pe teritoriul comunei Ţuţora. Sper să am cât mai curând un dialog cu primarul Iaşului şi preşedintele Consiliului judeţean Iaşi petru a clarifica acest aspect. Contractul de concesiune existent nu aduce beneficii comunei. Noi suntem doar cu munca, cu terenul, cu mirosurile pe care le emană iar alţii sunt cu beneficiile. Odată ce obiectivul se află pe terenul comunei Ţuţora oamenii trebuie să aibă anumite beneficii, nu? Nu poţi pune la dispoziţie 50 hectare de teren pe doi lei. Mai mult de atât, noi plătim transportul gunoiului din comună. Salubris încasează bani pentru că ia gunoiul de la Ţuţora. Ce înseamnă asta? Trebuie să beneficiem de ceva în folosul comunităţii. Apoi, e nevoie de perdele forestiere împrejurul gropii de gunoi, am iniţiat demersuri să realizăm obiectivul, pentru că numai aşa se poate elimina mirosul care crează disconfort cetăţenilor. Când bate vântul, hârtii, nailon şi alte resturi se împrăştie peste tot, iar Garda de mediu amendează Primăria Ţuţora. Dacă tot am pus la dispoziţie 50 hectare de teren atunci trebuie să existe şi avantaje nu numai probleme. Acolo trebuie perdea forestieră de minim 5 metri lăţime. Că veni vorba de perdele forestiere, noi am iniţiat un proiect pentru a realiza perdele forestiere şi în zonele cu pericol de înzăpezire pe Ţuţora-Chipereşti.

Din păcate, ca să revin la situaţii dificile, aberaţii mai sunt. Noi, ca administraţie locală, plătim taxă pe valoarea adăugată la obiective de investiţii şi la orice achiziţie. La sfârşitul anului se restituie, dar e absurd ca statul să mute banii dintr-un buzunar în altul şi să ne jucăm de-a uite banii, dă-mi banii înapoi. Sunt de acord ca administraţiile locale să fie controlate şi îndrumate de instituţiile statului, dar situaţia de acum e absurdă.

O altă problemă e legată de accesarea fondurilor europene. Se tot vorbeşte de acest subiect, dar numai se vorbeşte. Tot ai noştri au pus condiţii aberante care blochează accesul comunităţilor mici la fonduri europene. Trebuie să am cale ferată, drum european şi alte minunăţii din astea pentru a putea să accesez bani europeni. Păi nu toate comunele din România au cale ferată şi drumuri europene. Sau mai bine zis câte comune din ţară au cale ferată, drumuri europene etc? Fondurile europene ar trebui să poată fi accesate mai uşor. Comunele mici n-au dreptul să se dezvolte?”, spune primarul comunei Ţuţora, vizibil nemulţumit de situaţia în sine.

Pentru a rezolva anumite investiţii, având utilaje proprii şi pentru a face economii la buget, administraţia locală de la Ţuţora vrea să înfiinţeze o echipă de lucru în cadrul Primăriei. Având utilaje, având echipă de lucru, se poate interveni uşor acolo unde e nevoie, tot timpul anului, iar cheltuielile se diminuează considerabil.

Aşadar, o comună mică, dar cu oameni vrednici găseşte soluţii de dezvoltare însă procesul e frânat cu bună ştiinţă de cei care fac legile, de cei care au negociat şi impun condiţii pentru accesarea fondurilor europene, adică blocajul e tot aici, în România.

Trecând peste acest aspect grav, pentru a încheia reportajul de faţă într-o notă optimistă, trebuie să apreciem că o comunitate de gospodari şi-a ales în frunte oameni ambiţioşi care lucrează cu pasiune pentru dezvoltarea întregii zone. (B.A.)

Leave a Comment