Google

Totul este posibil cu muncă și dăruire

Written on:November 6, 2017
Comments
Add One

CARP Elena Cuza Bârlad militează pentru bunăstarea decentă a membrilor, invitând la respectarea unui precept roman care spune că trebuie „să trăiești cinstit”. „Dacă ar fi să detaliez, aș afirma că într-o lume dreaptă, democrată, cum le place unora să spună, măcar trei obligații e bine să stea în atenția fiecăruia: să trăiești cinstit, să nu dăunezi altuia și să dai fiecăruia ce i se cuvine”, menționează președintele C.A.R.P. Elena Cuza Bârlad, magistrat pensionar Nicolaie Mihai în editorialul publicat în ultimul număr al revistei Viața noastră editată de organizație. Poate a venit momentul ca solidaritatea să-și intre în drepturi pentru că sunt prea mulți oropsiți ai sorții, vorba poetului, dar și mulți care fac bani pe lângă lege sfidând orice regulă a democrației. Numărul 36 al revistei Viața noastră începe cu o imagine care simbolizează realitatea de azi. Treptele spre solidaritate ilustrate pe copertă, începând cu efortul de zi cu zi și continuând cu elanul necesar pentru a merge spre ideal și victorie, sunt, dacă vreți, o caracterizare sintetică a unei vieți normale. Care-i normalul astăzi însă? Normalul este așa cum se obișnuiește omul în comunitatea în care trăiește, după spunea o primăriță ambițioasă dintr-o comună de lângă Bacău. Dacă are asfalt până la poartă și apă în casă, adică are un minim de confort  așa crede că este normal. Din păcate, nu peste tot e așa. Militând pentru normalitate pentru cât mai mulți oameni și pentru solidaritate în mod concret, președintele C.A.R.P. Bârlad întreabă dacă acest concept mai este la modă. Ar trebui să fie respectând însă principiul: „să-l ajuți numai pe cel care, chiar dacă nu mai poate, vrea”, după cum spune părintele teatrului modern european Henrik Ibsen. Atingând înțelept corzi sensibile și probleme de actualitate, președintele C.A.R.P. Elena Cuza din Bârlad încearcă să afle dacă solidaritatea mai este la modă. „Sunt președinte nu pentru mine, sunt președinte, vremelnic, pentru a vă sluji interesele și a vă apăra drepturile pe care singuri vi le-ați căpătat, după o viață de muncă dăruită mai întâi Țării și, mai apoi, familiei și satisfacțiilor personale.

Iubesc generațiile contemporane, le apreciez și încurajez în edificarea unei lumi care să nu semene cu cea de ieri. Dar mă simt mai aproape de cei de vârsta a treia, fiindcă împreună am construit ceea ce a fost până mai deunăzi și, tot împreună, am constatat și încă mai constatăm, fără să pricepem prea mult, cum se duce, fără noimă, pe apa sâmbetei tot, dar absolut tot, ceea ce, bine ori mai puțin bine, am realizat în … vremea noastră.

Pentru cine vrea să înțeleagă sensul afirmațiilor mele, acesta-i motivul pentru care mi-am pus întrebarea din … titlu (e vorba de titlul editorialului: Mai e solidaritatea la modă?, n. r.). Pentru că eu, ca jurist cu oarece experiență în profesiunea mea, n-am uitat și nu uit o maximă din perioada Romei antice, <<Sunt om și nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin>>, pe care eu o pun alături, ca o completare, de un precept al dreptului roman susținut de juristconsultul Ulpian, consilier al împăratului Alexandru Severus: <<Să trăiești cinstit>>”, menționează magistratul pensionar Mihai Nicolaie.

O perioadă în stăpânirea demagogiei

Am început altfel reportajul de față, despre activitatea celei mai importante organizații a societății civile din Moldova, cu esența activității bazată pe niște principii sănătoase. Vrem sau nu să acceptăm tot ei, oamenii cu experiență, oameni de vârsta a treia, dar activi, caută soluții, întreabă, sesizează, se implică și rezolvă multe dintre problemele societății democrate de astăzi. De ce-i așa? Pentru că tinerii și vârsta a doua stau în tribune și privesc desfășurarea de forțe din teren sau „sar gardurile” și fug în lumea largă lăsându-și copiii pe seama celor de vârsta a treia. Trăim zile triste în care demagogia ține de foame, ține locul dezvoltării certe a țării, ține loc de orice. „E adevărat, parcurgem o perioadă în care principiile morale s-au cam uitat, motiv pentru proliferarea demagogiei. De pildă, nimeni nu declară că nu-i place munca, dar puțini muncesc. Motivația că nu sunt locuri de muncă a devenit un slogan pentru leneșii care preferă să primească ajutor social (nemeritat și populist!), însă refuză orice ofertă. Mirajul câștigurilor mari în occident a întunecat judecata onestă și nimeni nu mai contabilizează pierderile legate de efort, de familiile dezorganizate, de starea psihică degradată a copiilor rămași de izbeliște acasă etc. etc. Un salariu decent acasă, adică în țară, chiar dacă aparent mai mic decât acolo unde muncim ca robii, în condiții adesea inumane, ar fi mult mai profitabil, redându-ne și demnitatea de români care, în decursul istoriei (neștiute azi mai de nimeni), n-am acceptat să fim slugile nimănui…”, mai spune, în ideea solidarității care poate fi sau nu la modă, un om cu o vastă experiență de viață, un om care la vârsta a treia se implică activ în viața cetății, magistrat pensionar Nicolaie Mihai.

Despre demnitate, istorie, tradiții, vorbim permanent în paginile regionalului nostru pentru că identitatea Moldovei, identitatea românului sunt mereu teme de actualitate.

Spuneam de numărul 36 al revistei Viața noastră care a văzut lumina tiparului în octombrie 2017. E luna care începe cu sărbătoarea vârstei a treia. Deloc întâmplător publicația periodică a ajuns la beneficiari în a doua lună a toamnei. Peste toate, mai importante poate sunt judecata vârstei a treia, analiza pertinentă a „democrației” de astăzi și implicarea activă în viața socială. Pentru cei care nu știu trebuie să spunem că organizația bârlădeană are aproape 40.000 membri și filiale în tot județul dar și-n alte județe din Moldova. Este cea mai importantă organizație a societății civile din această regiune istorică. C.A.R.P. Elena Cuza Bârlad atrage în acțiunile organizate personalități ale culturii, istoriei și economiei locului, tineri și vârstnici, oameni de o valoare incotestabilă care au posibilitatea de a trage un semnal de alarmă în ceea ce privește viitorul nației. Atât se poate face de la nivelul societății civile, pentru că decidenții sunt politici, dar e o voce în liniștea mormântală pe care o impun guvernanții de ieri și de azi ca ei, „aleșii”, să poată „lucra” bugetul țării, adică truda celor mulți, așa cum le dictează interesele personale și de partid.

Imnul național trezește inimi și conștiințe pe tot întinsul țării

Din Ardeal în Moldova și de la vest la est sau de la nord la sud, imnul României trezește inimi și conștiințe. E o concluzie sumară la acțiunea de o importanță deosebită realizată de ambițiosul colectiv al C.A.R.P. Bârlad de Ziua Imnului Național. Un articol magistral despre sărbătoarea imnului național, un simbol al ființei românești, semnat de prof. Livia Andrei, în revista Viața noatră, stă sub patronajul vorbelor marelui Kogălniceanu: „Am multă nădejde într-acest neam al nostru… a cărui inimă bună și darnică se arată și în obiceiul ospeției, pe care l-a păstrat cu sfințenie de la strămoșii săi”. Mai frumos de atât nici că se putea vorbi despre colaborarea dintre Ardeal și Moldova de Ziua Imnului Național. Anul trecut, spune autoarea articolului, moldovenii au fost oapeții ardelenilor la sărbătoarea imnului național. Anul acesta au venit ardelenii la Bârlad, în Moldova. Asta înseamnă unitate-n cuget și-n simțiri, cum spune poetul. „În 2016 am fost oaspeții ardelenilor din Reghin, iar anul acesta au fost ei oaspeții bârlădenilor. Ospitalitatea lor și a noastră s-au luat la întrecere. Noi ne-am simțit extraordinar la Reghin, iar ei, probabil, s-au simțit la fel la Bârlad. {i de-o parte și de alta eforturile au fost mari, însă rezultatele au fost pe măsură. Președintele C.A.R.P. Elena Cuza Bârlad, magistrat Nicolaie Mihai împreună cu tot personalul Casei s-au întrecut prin a face cât mai plăcută și mai diversă vizita ardelenilor ce au venit cu inima deschisă în Moldova”, mai spune prof. Livia Andrei în articolul dedicat acelei manifestări deosebite.

Ardealul, așadar, e frate cu Moldova, dar și cu celelalte regiuni ale României, acesta de fapt a fost mesajul manifestării de la Bârlad. Așa cum spune profesoara Livia Andrei „puține locuri din țară se pot lăuda cu astfel de <<întâmplări>>”. Totodată, puțini oameni sunt înzestrați cu spirit organizatoric și cu dăruire pentru a face viața din jurul lor mai frumoasă, chiar în vremuri mai sumbre. „Nu știm cui să mulțumim mai întâi pentru clipele de bucurie dăruite sufletelor noastre trecute prin atâtea încercări. Unui om care se numește Nicolaie Mihai? Desigur, dar el singur nu ar fi reușit să realizeze totul, dacă nu avea un Consiliu Director deosebit și mai ales un personal motivat care știe că C.A.R.P. Elena Cuza din Bârlad nu înseamnă doar împrumuturi și facilități, ci și o viață spirituală oferită membrilor ei, care-i întinerește și îi face mai optimiști în lupta cu viața și cu anii. Vârsta fiecăruia e aceea pe care o simte, iar C.A.R.P. Elena Cuza ne face să ne simțim mai utili și mai tineri”, mai spune autoarea articolului.

Am relatat despre câteva evenimente și poziții publice ale reprezentanților și prietenilor organizației bârlădene, cea mai importantă din Moldova, pentru a reliefa rolul deosebit al spiritualității și implicarea activă a C.A.R.P. în viața socială. Am spus prea puțin însă raportând la activitatea anului în curs. 2017 care încă nu s-a încheiat a fost un an plin, ca de obicei, pentru organizația bârlădeană. C.A.R.P. Elena Cuza a ținut capul de afiș prin promovarea culturii și istoriei locului, prin manifestările dedicate acestui scop. Totodată, în sprijinul membrilor și a potențialilor beneficiari ai serviciilor Casei infrastructura s-a dezvoltat. Luna august a adus un sediu nou pentru filiala Ivești a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Elena Cuza Bârlad. Dând Cezarului ce-i al Cezarului, conducerea județului și a comunei au participat la momentul festiv organizat de C.A.R.P. Bârlad pe 20 august în comuna Ivești, din județul Vaslui. Cu această ocazie au fost sărbătorite și familiile care au împlinit cinci decenii de căsătorie din comunele Ivești și Pogonești. „Respectând întrutotul obiceiurile românești de nuntă, mirii însoțiți de nași au participat la slujba religioasă de mulțumire lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra familiilor lor, oficiată de preotul paroh Nicolae Alexa în biserica cu hramurile Sfântul Gheorghe și Sfinții Mihail și Gavril din comuna Ivești”, spune responsabila sucursalei Ivești a C.A.R.P. Anișoara Popescu în relatarea evenimentului deosebit. Pe latură organizatorică și anul acesta s-a urmărit creșterea numărului de membri și acordarea de servicii de calitate membrilor Casei. Citatul lui Publius Ovidius Naso: „Nu-i nevoie de vorbe, puneți-vă nădejdea în fapte”, este oglinda activității organizației bârlădene. Nu vom intra în amănunt publicând statisticile care arată evoluția organizației din Bârlad condusă bine de magistratul pensionar Nicolaie Mihai, pentru că mai importante credem că sunt ființa și spiritul moștenite din străbuni pe care le promovează C.A.R.P. Elena Cuza din Bârlad, coalizând în jur energiile pozitive ale tuturor generațiilor care se întâlnesc sub acest stindard. E mult de scris despre activitatea celei mai mari organizații a societății civile din Moldova. Unii se pot supăra, pot să aducă argumente contrarii acestei afirmații, însă realitatea arată clar că nicio organzație a societății civile din Moldova nu abordează teme de interes cetățenesc și majoritatea există doar pentru profitul unora. Cultura și tradițiile sunt promovate de organizația bârlădeană în rândurile membrilor și a tuturor generațiilor. În activitățile sale, C.A.R.P. angrenează copii, tineri, vârstnici, adunând generații sub aceeași umbrelă cu scopul vădit de a se transmite din generație în generație moștenirea de veacuri a românilor. Adunând un colectiv deosebit în jurul domniei sale, magistratul pensionar Nicolaie Mihai face o muncă unicat în sluba comunității și a societății, în general, așa cum a făcut și până s-a pensionat. Iată așadar că există oameni care pun mai presus comunitatea și societatea decât interele lor personale.  Astfel de oameni au fost, sunt și vor fi pentru că numai datorită lor România există.

În finalul reportajului de față se mai poate spune că numărul 36 al revistei Viața noastră are de toate și se adresează tuturor, indiferent de vârstă. Tocmai astfel de abordare face din C.A.R.P. Elena Cuza Bârlad o organizație unicat în Moldova. (ALEXANDRA B.)

Leave a Comment