În perioada imediat următoare, la toate instituţiile de cultură din municipiul Botoşani vor avea loc concursuri pentru ocuparea posturilor de directori, în această situaţie fiind şi Teatrul Mihai Eminescu. Concursul cuprinde două etape, prima fiind prezentarea programului de management, probă ce va avea loc pe 25 noiembrie, urmând ca acei candidaţi care au obţinut minim nota 7 să participe şi la proba a doua, cea de interviu, ce va avea loc pe 10 decembrie. Pentru Teatrul Mihai Eminescu, până la ora apariţiei acestui articol, singurul candidat este actualul director Traian Apetrei. Acesta se află în fruntea prestigioasei instituţii botoşănene din luna februarie a anului 2006, fiind susţinut atunci de consilierii locali, la propunerea primarului Cătălin Flutur. La vremea aceea, Apetrei era consilier independent şi recunoscut ca o persoană echidistantă care poate contribui la promovarea culturii botoşănene. Mărturie au stat articolele obiective şi pline de substanţă publicate de-a lungul timpului, de pe postura de ziarist. Acum, în faţa unui nou examen, l-am întrebat pe directorul Traian Apetrei, scurt şi la obiect: „Ce aţi făcut în ultimii cinci ani, domnule director?” Iar după o scurtă meditaţie, în care a încercat să găsească cele mai potrivite ziceri, fără a distorsiona adevărul, a venit şi răspunsul: „Am încercat pe cât mai mult posibil să readuc simpatia botoşănenilor faţă de teatru, ţinând uşa deschisă atât pentru spectacolele de teatru propriu-zise, cât şi pentru alte manifestări culturale găzduite de instituţia noastră. În toamna anului 2006 am demarat Zilele Teatrului Mihai Eminescu, o manifestare devenită tradiţională la debutul fiecărei stagiuni teatrale. Am deschis mai prietenos teatrul către tineri, prin lansarea concursului de interpretare Amfiteatru, care are acum o respiraţie naţională. Spun aceasta pentru că la ediţia din acest an a participat şi o trupă de tineri actori bucureşteni care a câştigat şi un premiu aici la Botoşani. Am încercat şi chiar am reuşit să reorientez participarea trupei botoşănene la festivaluri internaţionale. Dacă în trecut tendinţa era de a merge la diverse festivaluri organizate de ţări din Estul Europei, din fostul bloc comunist, iată că am reuşit să participăm la festivaluri din Turcia, Franţa şi Algeria. Sala Atelier a teatrului a recăpătat o putere reală, dat fiind faptul că actorii, cu veleităţi regizorale, au realizat spectacole notabile. Am reluat, în serie nouă, apariţia Caietelor teatrului Mihai Eminescu, în această săptămână urmând să apară numărul 5 al publicaţiei. Am editat primul volum al Istoriei teatrului la Botoşani, la împlinirea a 172 de ani de teatru botoşănean, o lucrare scrisă de profesorul Ştefan Cervatiuc. Până la finele anului în curs va apărea şi volumul al doilea, lucrările făcând parte dintr-un proiect realizat împreună cu Primăria şi Consiliul Local al municipiului Botoşani. În ultimii cinci an am reuşit să organizăm Zilele Teatrului Mihai Eminescu la Bucureşti unde am prezentat spectacole din repertoriul propriu apreciate de exigentul public din capitală. În 2010 am participat la festivaluri teatrale la: Iaşi, Piatra Neamţ, Bucureşti, Vaslui şi în Ucraina. Şi, foarte important, am reuşit să întocmim studiul de fezabilitate pentru reabilitarea sediului cu fonduri europene, lucrările urmând să înceapă în vara anului viitor. Pe perioada reabilitării, timp de trei ani, spectacolele de teatru vor fi jucate pe scena Casei de cultură a tineretului din Botoşani”.

Indiscutabil, botoşănenii au nevoie de teatru care face parte din cultura botoşăneană, domeniu ce reprezintă un brand al Botoşanilor. Iar, lucrul absolut îmbucurător, publicul majoritar îl reprezintă tineretul care a început să calce des şi apăsat în teatru. Piesa jucată de actorii botoşăneni, cu cel mai mare succes la public, peste 70 de spectacole, este Ivan Turbincă, o adapatare după Ion Creangă în regia cunoscutului Ion Sapdaru. Şi, aşa cum afirma directorul Apetrei la începutul dialogului, teatrul botoşănean a fost şi gazda unor expoziţii de pictură, a unor lansări de carte şi a unor spectacole caritabile iniţiate de ONG, în vederea strângerii de fonduri pentru că, vorba regretatului Adrian Păunescu, „Niciodată să nu uităm de cei mai trişti ca noi”. În contextul celor prezentate, a bogatei activităţi manageriale desfăşurate, este evident că directorul Traian Apetrei poate concura cu succes la un nou mandat. Mandat în care şi-a propus două obiective majore: reabilitarea teatrului botoşănean şi abordarea finanţării şi din prisma proiectelor, cu identificarea unor finanţatori din toate categoriile, dar mai ales finanţări europene. (Gabriel BALAŞA)