Google

Suntem în Postul Paştelui

Written on:March 6, 2014
Comments
Add One

dr miron bacau netDenumit şi „Postul Mare” sau „Al patruzecimii” (Quadragesima) Postul Paştelui este cel mai sever şi mai lung din calendarul creştin-ortodox şi durează şapte săptămâni (48 de zile).

Cele 40 de zile de post sunt calculate simbolic prin analogie cu relatările bibliei.
Astfel Potopul Biblic a durat 40 de zile, timp de 40 de ani au călătorit israeliţii prin deşert; Moise a aşteptat pe muntele Sinai „Tablele Legii”- adică Cele 10 Porunci, timp de 40 de zile în post şi rugăciuni; tot acelaşi interval de timp l-a petrecut profetul Elias ( 870 î.e.n.- considerat în Vechiul Testament drept precursor a lui Messia) în drumul său spre Horeb şi în sfârşit tot 40 de zile a petrecut Iisus în deşert pentru a primi mesajul divin.

Iniţial postul avea justificări sociale, spunându-se că cine economiseşte postind, va putea să dea de pomană săracilor. Prin Conciliul din Nisa ( 325 e.n.) s-a stabilit ca timp de 40 de zile înaintea sărbătorii Paştelui, să se mănânce numai seara, fiind interzisă complet carnea şi vinul în toată această perioadă. În unele ţări pe lista alimentelor interzise erau incluse şi ouăle – considerate drept „carne lichidă”, precum şi toate derivatele din lapte.
Creştinii din Evul Mediu cunoşteau 100 de sărbători pe an dar şi 160 de zile de post ( deci alimentaţie fără carne).
Cel mai sever era şi a rămas postul din timpul Săptămânii Mari adică Duminica Floriilor – Duminica Pascală, de fapt Săptămâna Patimilor Mântuitorului când de regulă se ţinea şi se mai ţine post negru, adică se bea doar apă.
În prezent biserica a stabilit cum trebuie să postească un bun creştin, astfel luni şi marţi din prima săptămână a postului, toată Săptămâna Patimilor şi în mod special Vinerea Mare se ţine post negru, iar în rest este interzisă alimentaţia cu orice proteine animale. Evident, fac abstracţie de la această tradiţie copiii, femeile gravide, batrânii, bolnavii şi militarii.

Postul ca manifestare religioasă
În toate timpurile şi în toate religiile este cunoscut postul şi ascetismul ca mijloc de purificare a sufletului şi organismului.
Astfel în Grecia antică era considerat ascetism antrenamentul sever făcut de către sportivi şi soldaţi. Mai târziu prin ascetism se înţelegea renunţarea la alimentaţie, sex, avere şi comunicare cu semenii, adică ceea ce făceau pustnicii sau sihaştrii care se retrăgeau în peşteri pentru ca prin sigurătate şi meditaţii să se poată întâlni cu propriul EU şi să înţeleagă problemele vieţii.
Părintele Medicinei – Hyppokrat (460-375 î.e.n.) a enunţat teoria că postitul şi renunţarea la anumite alimente întreţin sănătatea organismului şi ţin departe bolile. Prin aceasta se curăţă şi dezintoxică organismul. Dictonul său: „niciodată să nu te scoli sătul de la masă” este valabil până în zilele noastre.
Bazele teoretice, principiul acestei autorenunţări a fost fundamentat de către filozoful grec Platon (427-347 î.e.n.) care a spus că alimentele în exces dăunează sufletului şi trupului.
Vrăjitorul tribului înaintea executării unui ritual religios postea, aceasta pentru a putea acumula puteri magice.
Guatama Siddarta Buddha (566-486 î.e.n.) – întemeietorul religiei şi filozofiei budhiste a postit îndelung sub un măslin până când a avut „Iluminarea”.
Religia creştină a preluat acest concept şi a dezvoltat-o mai departe. Aşa precum cele 10 porunci, sub o formă sau alta există în toate religiile – fiind de fapt reguli sociale ce trebuiesc respectate pentru a exista o bună convieţuire între oameni, şi principiul reducerii alimentaţiei prin post are un fundament ştiinţific, chiar dacă iniţial justificarea era exclusiv mistico-religioasă – aşa cum a preconizat scriitorul bisericesc latin Quintus Septimus Tertullian (160- 220 e.n): „un corp slab poate pătrunde mai uşor prin porţile cerului”.
Şi întemeietorul religiei islamice – Mahomed a preluat şi aplicat principiul postului. Ramadamul este perioada de 30 de zile în care până la apusul soarelui nu ai voie nici cel puţin să te clăteşti cu apă în gură.
Au existat şi excese. Astfel în religia romano-catolică sfânta Catherina din Siena a fost beatificată datorită faptului că a murit prin înfometare – ca manifestare a credinţei. Astăzi, o asemenea „credinţă” se numeşte anorexie şi este încadrată în capitolul bolilor psihice greu de tratat.

Aspectele medicale pro şi contra legate de post
Există o vorbă: „de la sublim la ridicol e un singur pas”.
Deci, atenţie, postul nu este un lucru de joacă.
Din punct de vedere medical, postul trebuie tratat după principiul clasic din medicină: „nu există boală ci bolnav”. Deci, regimul alimentar implicat de post nu poate fi aplicat unitar ci diferenţiat în funcţie de vârstă, efortul depus, metabolismului personal, mediul de viaţă, factorii de stres al mediului înconjurător, afecţiuni preexistente…iată doar câteva prerogative care impun necesitatea consultării doctorului.
În general, abordarea unei alimentaţii lacto-vegetariene în lunile de primăvară este benefică, se ştie că un regim bogat în grăsimi şi proteine animale, aduce un aport crescut de colesterol – unul dintre factorii determinanţi ai bolilor cardio-vasculare, deci o epurare a organismului reduce nu numai aportul acestui factor încriminat ci şi implicaţiile legate de acesta. Consumarea fibrelor vegetale asigură o mai bună funcţie a aparatului digestiv.
Pentru aceasta în general este indicat ca cel puţin de posturile importante (Crăciun şi Paşte) să schimbăm sistemul de alimentaţie dezintoxicând astfel organismul.
Deci, aspectele pro şi contra trebuie să fie bine analizate de cei care dorind să fie buni creştini respectă fidel prescripţiile religioase. Mai ales bătrânii care, datorită vârstei înaintate pot avea reale probleme prin înfometare şi însetare. În primul rând frustarea organismului de apă ( în mod normal este necesar 2,5-3 l apa pe zi, când doctorul nu are alte contraindicaţii) poate avea consecinţe catastrofale. De aceea orice post, mai ales cel negru nu poate fi făcut fără asentimentul doctorului. De altfel cei peste 58 de ani sunt scutiţi de post.
Orice fel de post este interzis persoanelor care suferă de diabet, boli metabolice, boli ale ficatului, bulimie sau anorexie.
Posturile îndelungate făcute din motive estetice, pentru a fi frumos şi în pas cu moda au reversul foarte urât şi cu mari consecinţe. Sunt vizate mai ales femeile, care acceptă orice sacrificiu adus pe altarul marii zeiţe „Frumuseţea”.
Femeile subnutrite devin infertile şi au toate şansele să facă depresii, anemii, sensibilizarea sistemului imunitar – deci sunt mai receptive la boli, tulburări de metabolism, îmbolnăviri ale tractului digestiv, carii dentare şi osteoporoză. Iată doar câteva aspecte, vreţi să ştiţi mai mult consultaţi doctorul. Dar prin comparaţie, gândiţi-vă ce randament va da maşina Dvs. dacă în loc de benzină puneţi petrol sau apă?

Suntem în Postul Paştelui.

Să ne curăţăm nu numai trupul prin renunţarea la excese şi o alimentaţie mai raţională dar şi sufletul prin renunţarea la permanentele conflicte interioare, care duc la neînţelegeri şi vrăşmăşie cu semenii noştrii.
Cu ajutorul credinţei să căutăm lumina din sufletul nostru, pentru a putea păşi senini să primim Marea Lumină Pascală, semnul Nemăsuratei Iubiri a celui care din dragoste pentru noi s-a jertfit pe Golgota şi s-a întors din moarte pentru a ne spune:
„Crede, şi vei fi mântuit”.

Dr. Ioan MIRON, medic primar de familie si doctor in stiinte medicale

Leave a Comment

Previous post:

Next post: