Indiscutabil, evenimentul principal al săptămânii trecute, derulat în municipiul Botoşani, a fost cea de-a treia ediţie a Zilelor EDU Casa Corpului Didactic, manifestare de prestigiu organizată în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani, reprezentat de Ada Macovei – inspector general şi Daniel Botezatu – inspector general adjunct. În prezenţa a peste o sută de cadre didactice, deschiderea oficială a activităţilor a debutat cu o expoziţie de icoane şi cu o prezentare de „Auxiliare didactice realizate de autori botoşăneni”. În cuvântul inaugural, profesorul Gică Manole – directorul CCD Botoşani a făcut un scurt istoric al instituţiei, desfiinţată abuziv de comunişti în 1986 şi reînfiinţată în 1990 de noile autorităţi. Printre proiectele majore derulate, profesorul Gică Manole a menţionat „Educaţie pentru informaţie în mediul rural defavorizat”, un proiect bilateral româno francez, parteneriatul din cadrul Phare 2005 – Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate, o acţiune de monitorizare a 200 de cadre didactice din judeţ şi, nu în ultimul rând, Cursul de iniţiere şi formare profesională la care au participat 44 de cadre didactice din Republica Moldova. În a doua zi a manifestărilor, marţi 10 mai, a avut loc simpozionul judeţean „Experienţe educaţionale”, Secţiunea a doua – „Demersuri didactice de succes”. Cea mai importantă acţiune a Zilelor EDU Casa Corpului Didactic Botoşani s-a derulat în cursul zilei de 11 mai, cu Simpozionul internaţional „7 decenii de la eliberarea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei”, unde peste o sută de profesori, elevi şi cadre militare din judeţele Botoşani şi Suceava au avut ocazia să audieze o veritabilă lecţie de istorie susţinută de profesorul universitar doctor Gheorghe Buzatu. Alături de importanta somitate şi conştiinţă naţională românească, printre invitaţii de marcă, s-au mai numărat profesorul universitar ieşean Vasile Diacon, Vasile Bîcu – preşedintele Societăţii pentru cultură românească Mihai Eminescu din Cernăuţi, care a venit însoţit de colegul său, jurnalistul Adrian Medvedi de la Gazeta de Herţa şi scriitoarea şi poeta botoşăneană Lucia Olaru Nenati. Iar sublima lecţie de istorie a profesorului Gheorghe Buzatu a fost întregită şi de expoziţia originală a profesorului Ludvig Schibinschi, „Basarabia română”, care a cuprins 50 de volume din colecţia personală.

Revenind la lecţia de istorie care a durat peste o oră, timp în care auditoriul a manifestat o maximă atenţie şi admiraţie, profesorul Buzatu a dezvăluit faptul că pasiunea istorică s-a manifestat încă de pe băncile şcolii generale, iar specialist în istoria celui de-al Doilea Război Mondial a devenit încă din anul doi de facultate. „De-a lungul vieţii nu am renunţat la omagierea profesorilor de istorie. Nu este o altă ştiinţă mai frumoasă, mai încântătoare,  decât cea de istorie. Începând de la liderii de stat, fiecare om încearcă şi simte nevoia să înţeleagă ce a fost, ce vremuri au trăit strămoşii săi… Acum, la început de mileniu trei, suntem salvaţi pentru că avem computerul şi, în câteva secunde, avem în faţă informaţia de care avem nevoie. Istoria a ajuns defectuoasă la români în momentul în care pretenţiile au devenit minimale. Vedem ce se întâmplă zilnic şi dvs profesorii de istorie simţiţi dezinteresul faţă de adevărurile istorice. Iată doar un singur exemplu, desfiinţarea armatei române este o măsură antinaţională… Fostul preşedinte american George Bush a băgat omenirea într-un cerc nenorocit, prin inventarea luptei împotriva terorismului… Vă asigur că nu este nicio diferenţă între Bush şi Hitler. La ora actuală situaţia mondială este mult mai gravă decât pare. Trăim într-o lume a tehnicii totale şi a dezinformării şi, în aceste condiţii, câţi vor mai avea curajul să se aplece spre studiul istoric?”, a spus profesorul Buzatu în cuvântul introductiv. După care a urmat o evocare reală a personalităţii mareşalului Ion Antonescu, cu dovezi desprinse din studii aprofundate pe parcursul întregii vieţi şi prezentarea importanţei zilei de 22 iunie 1941. „Ce avem acum şi tragem grave ponoase s-a făcut prost de echipa lui Ion Iliescu în 1989… Probabil ca naţiune vom dispărea din istorie, iar mâine, poimâine vom deveni probabil trib. Fără nici un fel de supărare, în romanul său Delirul, Marin Preda a fost unul dintre puţinii care a spus adevărul despre mareşalul Antonescu faţă de naţia română. 22 iunie 1941 reprezintă o dată magică. Am reuşit să-i aducem pe fraţii din Răsărit acasă. Această zi este fără egal, care le depăşeşte pe toate celelalte care au urmat în istoria României. Uitaţi-vă ce zile au ajuns cadrele didactice. În Monitorul Oficial din 1942, se menţionează că un profesor universitar avea un salariu de 75 000 lei, aproape cât avea Patriarhul României sau un ministru… Nu pot să-mi închei cuvântarea de azi fără a menţiona faptul că naţionalismul românesc autentic îşi trage rădăcinile şi de aici, de la Botoşani, prin cele două imense conştiinţe ale neamului românesc, Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga. Să declari naţionalismul în afara legii este o mare prostie. Încă o dată toată aprecierea mea şi mulţumirile mele domnului profesor Gică Manole care m-a invitat la Botoşani să stau de vorbă cu dvs, minunaţii profesori de istorie”.

Următorul invitat să ia cuvântul a fost profesorul universitar Vasile Diacon care, din start, a ţinut să menţioneze: „După lecţia de istorie a dlui profesor Buzatu mă simt extrem de complexat şi mărunt. Îmi planificasem ca temă titlul Pactul Ribentrop – Molotov. Însă aş dori să evoc doar personalitatea unui erou al armatei române, mai puţin cunoscut, maiorul Valeriu Carp, cel care a reuşit să oprească invazia sovieticilor în nordul Bucovinei ce ar fi dus la ocuparea aşezământului de la Mănăstirea Putna. Mai târziu, maiorul Carp a fost declarat duşman al României şi a fost arestat şi executat de armata română… În contextul politicii actuale, întreb retoric: unde este Insula şerpilor şi 20% din platforma Mării Negre, în urma câştigării procesului internaţional de către România în faţa Ucrainei?”

Emoţionat şi impresionat de discursul profesorului Gheorghe Buzatu, cernăuţeanul Vasile Bîcu a declarat: „În primul rând doresc să-i mulţumesc dlui profesor Buzatu pentru lecţia de istorie oferită, dar şi dlui profesor Manole pentru invitaţia făcută. Noi, românii de la Cernăuţi, ne străduim să rezistăm valurilor de înstrăinare şi să educăm tineretul în spirit patriotic faţă de valorile româneşti. Sunt foarte fericit că m-am aflat azi aici, în mijlocul profesorilor de istorie din Botoşani şi Suceava şi toate aprecierile mele minunatelor gazde de la Casa Corpului Didactic Botoşani”. Ziua de 11 mai a fost un prilej pentru profesorul Gică Manole de a oferi invitaţilor câte un exemplar din a doua ediţie a cărţii „Memoriile Sergentului Anichitei”, o lucrare istorică apărută cu sprijinul financiar al inginerului Cătălin Mugurel Flutur – primarul municipiului Botoşani. Despre cartea sa, autorul spune: „Sigur, există destine şi destine. Cei mai mulţi depăşesc sensul aparent al <<întâmplării>>, optând spre un tip sau altul de destin. Unii, în mod deliberat şi viclean, prin tertipuri, mijlociri malefice, optează spre a se lăsa demonizaţi. Alţii se jertfesc, tot deliberat şi tot printr-un mijlocitor, cu bucurie, întru înfăptuirea mereu binecuvântată a faptei bune… Spre a lăsa bucuria descoperirii proaspătă, pentru cine are interesul, n-am făcut nicio analiză, nici un fel de prezentare, fie ea şi sumară, a Memoriilor pe care le aveţi în faţă, crezând că niciun fel de exerciţiu analitic nu se poate substitui citirii lor şi nu poate suplini farmecul demult apus, al unei lumi ce nu mai poate fi regăsită nicăieri, nici măcar în memorie. Căci memoria însăşi, în aproape un secol, cât a trecut de la întâmplările de faţă, şi-a schimbat dramatic conţinutul, uzându-se periculos şi ireversibil, ca semn al degradării istoriei înseşi”. A treia ediţie a manifestărilor s-a încheiat pe 12 mai cu o întâlnire a cadrelor didactice pensionare şi o reuniune de lucru a personalului CCD Botoşani. (Gabriel BALAŞA)