Google

Stranietate (I)

Written on:March 22, 2015
Comments
Add One

Vedere din Delta Comana netÎn urmă cu cinci decenii un copil din satul Tutova, pe nume Cornel, cade de pe cal, se loveşte şi pierde vederea. Părinţii disperaţi îl duc la doctori. La Bârlad, apoi la Iaşi, peste tot acelaşi răspuns: poate cu timpul băiatul va recăpăta văzul. Poate, dar trebuiau să se aştepte la ce este mai rău. Copilul risca să rămână orb. Într-o noapte Cornel se visează mergând la Ciortolom, satul vecin, unde îl vindecă o femeie vârstnică, cunoscătoare de leacuri vechi. În vis s-a arătat cum o cheamă pe bătrână, pe ce uliţă stă şi cum arată casa ei. Dimineaţa povesteşte mamei. Merg imediat într-acolo. Tot ce a visat, s-a adeverit. Găsesc căsuţa bătrânei fără să întrebe pe cineva. Aflând cum au ajuns la ea, femeia s-a mirat. “Ştiu farmece de la bunica mea care era vrăjitoare, dar la 16 ani, înainte să mă mărit, am mers la biserică pentru prima dată în viaţă şi am cerut iertare lui Dumnezeu. M-am jurat că nu voi mai face vrăji şi n-am mai făcut de atunci. Nu vreau să cad în păcat, dar pentru că băiatul m-a visat, înseamnă că Cel de Sus vrea ca eu să-l fac bine. Lăsaţi-l la mine trei zile. Nu-mi plătiţi nimic”. Cornel a rămas în grija femeii. În cele trei zile este uns pe ochi cu o fiertură. La soroc, în a patra dimineaţă, când a deschis ochii, vedea. Afară, pe plita sobei de vară era ceaunul în care doftoroaia pregătise leacul. Creştinii considerau magia albă ca o practică inacceptabilă, păgână. Negrul este consubstanţial cu răul. De aici Ciortolom, nume care în slavonă înseamnă Locul Negru. Slavona era pe vremuri limbă liturgică, prin urmare originea toponimului este anatema adresată de un arhiereu locului unde încă se mai săvârşeau ritualurile geţilor. Preoţii păgâni erau totodată vraci. Satul Valea Rea se bucură de condiţii geografice asemănătoare celorlalte aşezări din Colinele Tutovei. Valea este “rea” pentru că, la fel ca Ciortolomul, a găzduit un altar al vechilor magi. Nordul fiind miazănoapte are asociată culoarea neagră, dar tot de la miazănoapte, din Hiperboreea, a fost adusă strămoşilor noştri ştiinta magiei, repudiată de creştini. Blondul Apolo, zeul luminii şi al cunoaşterii, născut în lumea geţilor a primit iniţierea în Hiperboreea. Bătrâna care l-a salvat pe Cornel a fost poate cea din urmă cunoscătoare a medicinii geţilor. Prin anii 1890, Lupu C. Costache înfiinţează la Ciortolom prima orezărie din judeţul Tutova.

Măndiţa păştea vacile familiei la marginea unei livezi de piersici. Purta la gât un ţignal din care să sune dacă cineva ar fi intrat la furat. Tatăl era paznic şi avea în grijă trei livezi depărtate una de alta. Pe ea o lăsa singură la piersici, dar avea consemnul să nu aducă nicio prietenă. Omul se temea de stricăciunile copiilor. Era o zi foarte caldă, vacile mâncaseră şi acum rumegau liniştite la umbră. Măndiţa se lăsase furată de somn, când deodată o trezesc vitele agitate care pufneau şi loveau pământul cu copitele. Se auzea un şuierat puternic şi iarba foşnind la doi paşi de ea. Fata se ridică şi înlemneşte de groază. Un şarpe cu capul cât pumnul unui bărbat şi cu trunchiul la fel de gros ca braţul unui om musculos, făcea rotocoale în timp ce limba bifurcată căta ameninţător spre ea. Reptila se pregătea de atac. A avut noroc de patru bărbaţi care tocmai veneau de la strâns paiele. Oamenii aud şuieratul. “Este un balaur”, spune unul. Când îşi dau seama de pericolul în care era fata, se reped cu furcile pregătite. Speriată reptila iese pe drum şi lunecă ridicând praful. Avea vreo 12 -13 metri lungime. Unul dintre ţărani loveşte monstrul. Şarpele sare câţiva metri de la pământ. Aterizează într-un nor de colb, după care dispare sub nişte porumbari. Oamenii îl caută să-l omoare. Nu-l mai găsesc. “Cheamă-l pe taică-tu”, spune un salvator. “Să nu mai laşi fata singură cu vacile pe aici. Mirosul de lapte al vacilor a adus un balaur. Putea să o înghită”.

Întâmplarea s-a petrecut la Perieni. Pe atunci Măndiţa Nechifor avea 12 ani, acum este pensionară în Bârlad. În zona Ciocani există pădurea Balaura şi valea Gura Balaurei. Un deal Balaura se înalţă lângă Vaslui. Denumirea balaur dată şerpilor uriaşi este moştenită din limba geţilor. În vara lui 1910 un piton umbla prin viile satului tecucean Ţepu, scrie etnograful Tudor Pamfile. Ţăranii vor să-l vâneze, dar preotul îi opreşte spunându-le că moartea şarpelui va abate grindina. Era credinţa geţilor în ala, balaurii văzduhului, aducători de furtună. Reptila nu a atacat oameni. Dispare definitiv odată cu primele brume. De unde a venit şi unde a dispărut?!? Prin anii 1960 un coleg din părţile Covurluiului a văzut la Tuluceşti, lângă malul Prutului, un şarpe lung şi gros ca un copac. Creatura avea capul zdrobit. Balaurii, omniprezenţi în folclorul românilor, apar şi în Moldova de Sus. Alt coleg spunea că a întâlnit asemenea dihanie în satul natal din judeţul Botoşani. Într-o dimineaţă pleacă cu tatăl său la pădure. Caii mergeau la pas, iar ei moţăiau în căruţă. Odată ajunşi la pârâul care mărginea codrul, se opresc brusc. Un şarpe ieşit din apă, bloca puntea. Avea trunchiul cât un buştean. Cei doi fac cale întoarsă. Pe muntele Parnas din Phocida, una dintre ţările Eladei, se afla Piatra Omphalos, “Buricul Pământului”. Stânca era păzită de Python, şarpele uriaş adus de zeiţa Geea. După ce Apolo ucide monstrul, ia fiinţă pe acel loc oracolul Delphi la care oficia Pithia. Pentru a prezice viitorul, preoteasa inspira gazele ieşite din grota unde sălăşuise şarpele. Soldaţii au folosit catapulte ca să răpună şerpoaica de 80 de coţi (36 de metri) aciuată în pădurile din Latium, relatează Pliniu cel Bătrân. Capul reptilei expus la Senat, alături de trunchiul smochinului Rumial sub care fuseseră găsiţi Romulus şi Remus, este aruncat până la urmă pentru că speria demnitarii. Un şarpe de 7 metri şi greu de 80 de kilograme este ucis în Tracia Grecească, iar un altul de 10 metri este fotografiat în 2008 pe lacul Cernica, judeţul Ilfov. Călugării de la Mănăstirea Cernica zidită pe insulele lacului văzuseră pitonii încă din anii 1930. Poveştile semnalează şerpi monstruoşi în Delta Comana din Vlaşca, aflată la confluenţa Neajlovului cu Argeşul şi în delta, acoperită în bună parte de plauri, pe care râul Cociovaliştea o face la vărsarea în lacul Căldăruşani din Ilfov. Vasile Rudan a dat peste un piton de 5 metri într-o peşteră din Dobrogea. Bucovinean din Verbăuţi, judeţul Cernăuţi, domnul Rudan cercetează comunicarea extrasenzorială, a descoperit “efectul Rudan” în biologie, a publicat în revistele “Jurnal Paranormal” şi “Nexus”, precum şi un “Manual de apărare extrasenzorială”. Turiştii din Hong Kong şi Macao vizitează la Canton un restaurant vestit pentru specialităţile din şarpe. Reptilele vii sunt expuse în mijlocul localui spre a fi alese de clienţi. La noi mănâncă carne de şarpe tătarii dobrogeni. (Marian Rotaru)

Leave a Comment