Google

Seceta şi gunoaiele au pus stăpânire pe judeţul Botoşani

Written on:September 6, 2016
Comments
Add One

De vreo trei luni de zile un fenomen tulburător afectează viaţa miilor de locuitori din peste 12 comune botoşănene care par să trăiască tragicele versuri labişiene, „Seceta a ucis orice boare de vânt/ Soarele s-a topit şi a curs pe pământ/ Peste păduri tot mai des focuri, focuri/ Dansează sălbatice, satanice jocuri”. Seceta instalată de ceva vreme şi în judeţul Botoşani pune la grea încercare viaţa, şi aşa chinuită, ţăranilor botoşăneni. Cu majoritatea culturilor agricole distruse, oamenii trăiesc un veritabil coşmar ce pare că nu se mai termină. Drept pentru care în peste 30 de sate botoşănene pompierii au fost şi sunt nevoiți să facă transporturi de apă, iar oamenii au ajuns la stadiul în care să nu aibă cu ce să adape animalele și să se certe de la o găleată cu apă. Zilnic asemenea cazuri se regăsesc în satele comunelor: Avrămeni, Vorona, Dângeni, Nicşeni, Hilişeu Horia, Vlăsineşti, Conceşti, Hudeşti, Răuseni, Curteşti, Dimăcheni. Iar unde mai există ceva apă în fântâni, aceasta este plină de nitriţi şi nitraţi, fiind improprie consumului uman. Există o instituție la Botoșani care ar trebui, cel puţin teoretic, să aibă un rol extrem de important în prevenirea și combaterea fenomenului de secetă, fiind vorba despre Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) – Filiala Botoșani care în perioada comunistă gestiona toate rețelele de irigații care brăzdau județului. Instituția s-a menținut an de an, însă sistemul de irigații s-a pierdutşi a fost distrus în timp. În prezent, suprafață amenajată cu lucrări de irigații în judeţul Botoşani este de doar 20.222 de hectare de teren agricol. La nivel de județ există doar două organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI), una în comuna Havârna în suprafață de 804 hectare și o a doua, de 437 hectare, în comuna Curtești. ”Pentru celelalte amenajări de irigații nu au existat în ultimii ani solicitări pentru irigații sau înființării de OUAI-uri. Din cauza furturilor și distrugerilor din ultimii ani precum și a degradării fizice și morale a amenajărilor de irigații, starea celorlalte amenajări este precară și reabilitarea acestora ar trebui realizată prin fonduri de investiții”, se arată într-un raport ce a fost prezentat marți la Prefectura Botoșani de ANIF Botoșani. Alertat de situaţia creată, prefectul Dan Nechifor a organizată o ședință la care a convocat 16 primari și reprezentanții ANIF pentru a se discuta strict acest subiect. Iar la şedinţa respectivă nu a venit decât un primar… ”Având în vedere că avem a doua cea mai mare sursă de apă din România este ilar să avem secetă”, a concluzionat mirat Dan Nechifor, prefectul județului Botoşani. Pe data de 1 septembrie după ani de zile în care depozitul a rămas ferecat din cauza unor licitații contestate de participanți, în sfârșit primele mașini încărcate cu gunoi au pătruns pe aleea de acces. Una la mână! Iar pentru că o nenorocire la români nu vine niciodată singură, vara care nu se grăbeşte să plece, menţinând în nord- estul României temperaturi de peste 25 de grade, a mai adus o belea, gunoaiele. De pe 1 septembrie s-a anunţat cu surle şi trâmbiţe că  depozitul ecologic de la Botoșani este funcțional. Și este primul deschis la nivelul regiunii Moldova. Respectivul depozit a fost dezvoltat în cadrul unui proiect de management integrat al deșeurilor și reabilitare a siturilor istorice contaminate cu o valoare de peste 143 de milioane de lei. Câștigător desemnat prin licitație pentru dobândirea calității de administrator al depozitului în următorii opt ani de zile a fost desemnat un sucevean. ”Pentru mine este o mare provocare, este primul centru de management al deșeurilor care s-a deschis în zona Moldovei, pe fonduri europene, în baza unei licitații și care funcționează legal. Este primul pentru că mai sunt câteva dar care sunt în stadiu de licitație și urmează să se deschidă și ele. Botoșani este primul, pentru mine este o provocare mare, este o investiție foarte mare și o să facem toate eforturile ca să o administrăm la valoarea care merită”, a spus Anton Curelariu, directorul Diasil Service Suceava  Depozitul, situat pe raza comunei Stăuceni, are în perimetrul său clădiri administrative, cântar cu o capacitate de 60 de tone, cu software de gestiune și de etichetare, parcare pentru personal, un centru de colectare civică pentru deșeuri voluminoase și deșeuri periculoase, diverse echipamente și utilaje, un sistem de gestionare gaz și, ca să fie cu totul ecologic, sistem de spălare a roților. Dejecțiile care se scurg din deșeuri în procesul lor de degradare, soluţia propusă constă în tratarea biologică în reactor de serie secvenţial şi o tratare fizico-chimică prin utilizarea precipitatului de var și nanofiltrare. Nămolul rezultat în procesele complexe urmează să fie deshidratat și folosit în agricultură ca îngrășământ. Depozitul ecologic de deșeuri are în componența sa și o stație de sortare care are drept scop reciclarea materialelor care pot fi refolosite. Astfel, stația de sortare are o capacitate de 14.500 de tone/an de hârtie și carton și de 10.000 de tone/an de plastic și metal. Tarifele pentru depozitare sunt stabilite prin Hotărâre de Consiliu Județean, respectiv 109,12 lei/tonă pentru deșeuri municipale amestecate și 103, 99 lei/tonă pentru cele reciclabile. Prețurile prezentate nu conțin TVA. Iar pe fondul unei birocraţii specfic românească, dar şi a necesităţii achitării grabnice a unei taxe destul de consistente către firma suceveană, societatea de salubrizare Urban Serv a stopat pe 2 septembrie ridicarea gunoiului din cartierele municipiului reşedinţă de judeţ. Astfel că mormane de gunoaie din jurul containerelor neridicate cu zilele au „gâdilat” puternic năsucurile a mii de botoşăneni care nu au putut decât să scrâşnească din dinţi. Simion Drelciuc (foto),  directorul societăţii Urban Serv, a explicat că s-a ajuns în situaţia de a se sista colectarea gunoiului întrucât încă nu au fost aprobate noile tarife odată cu deschiderea depozitului de la Stăuceni şi nici nu a fost aprobată acea taxă de dezvoltare pe care trebuie să o plătească societatea pentru a putea depozita pe noul depozit ecologic, depozitul temporar de la Botoşani fiind înschis începând cu data de 1 sepembrie. Iar gunoaiele botoşănene îi oripilează până şi pe turiştii veniţi să admire meleagurile botoşănene. Unde? Taman la Lacul cu nuferi de pe raza comunei Mihai Eminescu condusă de primăriţa liberală Aneta Gireadă. În urmă cu o săptămână, turişti veniţi din Arad, Vâlcea sau Constanţa, i-am identificat după numerele de înmatriculare ale autoturismelor, priveau nedumeriţi la o grămadă de nisip tuflită şi abandonată chiar pe o cale de acces către lac şi la dalele de beton împrăştiate aiurea, semn clar că lucrarea de reabilitare va dura mult şi bine. C-aşa-i la noi… Iar lângă două coşuri de gunoi, mizeria era în toi, în plină „desfătare”, sub un soare arzător care sporea duhoarea. (G.B.)

Leave a Comment