Google

Satul-oraş se dezvoltă într-un ritm fără precedent

Written on:July 15, 2016
Comments
Add One

Ivesti alte trofee iul 2016 netIveştiul Vasluiului este acum un mic oraş. Primarul Dumitrache Nistor a scris istoria recentă a satului-oraş din coasta Bârladului. Se vorbeşte cu oarece invidie de satele dezvoltate din Europa. Se vorbeşte de judeţul Vaslui ca zona cea mai săracă a Uniunii Europene. Excepţia însă întăreşte regula. Sunt sate şi-n judeţul Vaslui unde se trăieşte mai bine ca la oraş, unde gospodarii au înţeles necesitatea dezvoltării locurilor în care trăiesc, unde administraţia locală a lansat investiţii publice de neimaginat cândva. Iveştiul Vasluiului este un sat european, un sat unde oamenii dezvoltă investiţii private pentru că administraţia locală condusă bine de primarul Dumitrache Nistor a creat condiţiile unei dezvoltări de viitor. Legumicultura şi viticultura sunt activităţi de bază la Iveşti. Comuna se mândreşte cu 257 hectare de solarii, multe investiţii fiind făcute cu fonduri europene. Aici s-a înţeles bine conceptul accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea comunităţii şi a unor mici activităţi private.

Omul sfinţeşte locul poate fi puţin spus în cazul comunei din coasta Bârladului. Nu departe de Bârlad, pe naţionalul spre Adjud, urcând pe culmea dealului se vede Iveştiul. La intrarea în comună, mergând pe naţionalul care şerpuieşte printre dealuri, călătorul este întâmpinat de plantaţii de viţă de vie bine întreţinute de gospodarii locului. Pe dealuri însorite, toamnă de toamnă, se coc strugurii aurii şi aduc bucurie gospodarilor. De pe culmea dealului se văd solarii. Multe solarii. Este un bazin legumicol important. Sunt circa 257 hectare de solarii. La Iveşti pământul e scump. Se vinde cu 7-8 euro metrul pătrat. În ultimii ani mulţi orăşeni din Bârlad ori din alte zone au venit şi s-au stabilit la Iveşti. Comuna Iveşti din coasta Bârladului are un singur sat dar e mai mare decât alte comune. Are 2.700 locuitori şi populaţia creşte dacă ne uităm la cartierul nou apărut, la casele mari şi frumoase construite în ultima perioadă aici. Fiind aşezat între dealuri şi din cauza faptului că lucrările de îmbunătăţiri funciare nu se mai fac la fel ca înainte de 1990, satul era expus pericolului inundaţiilor. Zone întregi erau acoperite de ape când ploua. Şi aici plouă serios ni se spune. Acum, în zonele expuse pericolului inundaţiilor sunt poduri mari, canale cu gabioane şi trepte pentru a rupe torentul, iar pericolul ca agoniseala oamenilor să fie luată de ape a fost înlăturat. Spuneam că de sus de pe deal avem în faţă un tablou parcă făcut cu penelul unui mare maestru al picturii. Casele noi completează vechea vatră a satului şi totul în jur e „ca la carte”. În urmă cu ceva timp erau în sat multe zone foarte greu accesibile. Acum „râpile” cum erau numite au devenit drumuri asfaltate. Pe uliţe în pantă, în zone unde nici când vremea era frumoasă nu se putea ajunge decât cu piciorul, se merge acum cu maşina, pentru că sunt drumuri de asfalt. Într-o zonă a satului se construieşte un pod mare pentru a face variantă ocolitoare pe unde să circule utilajele agricole şi maşinile de mare tonaj. Nu are Bârladul variantă ocolitoare dar va avea Iveştiul. Interesant. „Vedeţi, acum circulă cu utilajele mari prin centrul satului şi nu e bine. Lucrăm la varianta ocolitoare care va ieşi în drumul naţional şi astfel se va face legătura cu extravilanul, cu terenurile oamenilor. Utilajele agricole mari nu vor mai trece prin centrul satului. Se lucrează la un pod care-i început din luna mai anul acesta şi constructorul spune că e gata în perioada imediat următoare. Investiţia se ridică la circa 11 miliarde lei vechi. Apoi facem drumul. Va fi centura Iveştiului”, spune primarul Dumitrache Nistor.

Am vizitat şantierul. Echipa era la lucru. Un inginer constructor, bucovinean la origini, mutat la Tecuci, a spus că va fi gata în termen. „Primarul ne urmăreşte pas cu pas. A numărat şi barele de fier beton pe care le-am pus la pod. Dar va fi o lucrare de calitate”, spune şeful de şantier. De acolo am intrat pe mai multe drumuri, în zone unde, aşa cum spuneam şi anterior, nu se putea ajunge cu maşina, iar acum am mers pe drumuri de asfalt. Am ajuns şi-n cartierul unde majoritatea caselor sunt construite recent. Aproape la fiecare gospodărie am văzut câte un solar. Oamenii chiar muncesc la Iveşti, nu stau să capete ajutoare de la stat. Totodată, administraţia locală a înţeles nevoile oamenilor şi a reuşit, cu fonduri europene şi guvernamentale, să realizeze investiţii la care unele comunităţi locale aproape că nu îndrăznesc să viseze.

Bază sportivă pentru tineri, şcoli modernizate, canalizare, finalizarea programului de asfaltare, sală de sport…

Mai este de lucru, chiar dacă la Iveşti s-au făcut investiţii publice de amploare în ultimii ani. Primarul Dumitrache Nistor, urmaş de primar, pentru că aşa le aşează soarta, spune că mai are de asfaltat 4 kilometri de drum şi comuna va fi sută la sută asfaltată, apoi trebuie aplicat un proiect de canalizare, pentru că apă curentă există, dar fără canalizare se vor crea probleme cu apele uzate. „Avem nevoie de o sală de sport. Avem terenul, am depus proiect la Compania naţională de investiţii şi vom face sală de sport. Vreau să aducem şi gazul în comuna Iveşti. Investiţiile de până acum au schimbat radical viaţa la Iveşti. Nu că spun eu, dar se vede prin construcţiile noi. Mulţi care lucrează în străinătate au venit şi au investit aici banii adunaţi acolo. Şi-au făcut câte o mică activitate, şi-au construit case mari şi frumoase, iar comunitatea are numai de câştigat. Mulţi tineri au accesat fonduri europene pentru dezvoltarea unor mici afaceri şi au reuşit. Cum să nu-i sprijini? Cresc încasările la bugetul local şi evident că avem mai mulţi bani pentru investiţii publice. Iveştiul este la nivel de oraş. Avem nevoie urgent de canalizare. Avem proiectul depus la Mediu şi sper ca-n curând să înceapă lucrările. Vrem un mediu curat? Trebuie să-l protejăm. Trebuie să asigurăm condiţii pentru ca apele uzate să nu dăuneze mediului. Mai avem de făcut trotuare, spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii am făcut, dar mai este de lucru. Nu pot face astfel de investiţii dacă nu am canalizarea făcută. Până la urmă asta vor oamenii şi asta vom face. Eu am consultat cetăţenii la toate proiectele iniţiate. Pentru proiectul cu gazul metan, de exemplu, circa 60-70% din populaţie doreşte gaz metan. Avem maşină de gunoi achiziţionată cu fonduri europene şi astfel colectăm şi transportăm noi gunoiul mult mai ieftin pentru populaţie. Avem şi utilaj pentru întreţinere drumuri şi deszăpezire. Iarna intervenim pe plan local. Toate aceste investiţii au schimbat în bine viaţa cetăţenilor din Iveşti, au condus la creşterea preţurilor la terenuri şi la dezvoltarea în ansamblu a comunităţii”, mai spune primarul Dumitrache Nistor.

Tradiţii în actualitate…

Rapsozii Iveştilor este un alt proiect de succes al comunităţii. Ansamblul de la Iveşti merge la concursuri în ţară şi „adună” trofee. Peste tot Rapsozii Iveştilor câştigă trofee importante, semn că tradiţiile din zonă sunt foarte apreciate. În perioda 2013-2014 Rapsozii Iveştilor au câştigat trofeul festivalului internaţional Hora din Străbuni desfăşurat la Vaslui, 2014-2015 au câştigat Festivalul Tinereţii de la Mangalia, în 2015 au câştigat Festivalul internaţional Cătălina desfăşurat la Iaşi, apoi Festivalul Arcanul care a avut loc la Rădăuţi şi iarăşi Festivalul Tinereţii de la Mangalia. Succesul Ansamblului Rapsozii Iveştilor arată că tradiţiile pot fi aduse în actualitate şi pot contribui la dezvoltarea în ansamblu a comunităţii.

Aşa cum spuneam şi anterior, Iveştiul astăzi este ca un mic oraş şi trebuie spus că dintotdeauna aici au trăit oameni gospodari şi mândri de locurile lor natale. Nu putem încheia reportajul de faţă fără să aducem în atenţie faptul că primarul Dumitrache Nistor vine dintr-o familie care a mai dat comunităţii un primar, iar familia domniei sale a avut han în zonă, fiind o familie înstărită. Primarul Nistor urmează aşadar o tradiţie şi dedicarea acestuia pentru comunitate se vede la orice pas.

Vizitând comuna soarele a ajuns la amiază şi am fost nevoiţi să plecăm la alte treburi, dar e o adevărată încântare să vezi comunităţi dezvoltate într-un judeţ despre care nu se vorbeşte prea frumos la nivel naţional şi să discuţi cu oameni de succes. Pentru astfel de oameni sintagma nu se poate lipseşte… (E.L.)

Leave a Comment