Aproape o lună durează sărbătorile Iaşului şi includ anul acesta manifestări culturale, sportive, ştiinţifice, completate de acţiunile care marchează jubileele învăţământului universitar şi preuniversitar ieşean.

Într-un an de criză financiară, administraţia locală reuşeşte să promoveze interesele capitalei Moldovei şi prin manifestarea Sărbătorile Iaşului. E importantă ieşirea din cotidian în perspectiva dezvoltării armonioase a Iaşului, cel mai important centru universitar şi cultural din Moldova.

Sărbătorile Iaşului au ajuns la ediţia cu numărul 19 şi vin anul acesta, pentru ieşeni şi oaspeţi, cu noutăţi semnificative. Festival de film, raliu, festivaluri artistice, Festival internaţional de poezie, lansări de carte, expoziţii de caricatură, multă voie bună în compania unor nume importante ale muzicii româneşti şi nu numai, acestea toate şi multe alte surprize compun Sărbătorile Iaşului care vor lua sfârşit pe 30 octombrie cu Jubileul celor 150 de ani ai Universităţii Alexandru Ioan Cuza. Perioada cu cea mai mare încărcătură spirituală a programului a fost între 10 şi 17 octombrie şi s-a axat pe evenimentele Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei-Scoaterea Moaştelor Sfintei Parascheva şi Procesiunea cu Sfintele Moaşte, Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva şi resfinţirea Mănăstirii Golia în prezenţa patriarhului Bisericii Ortodoxe Române IPS Daniel.

Municipalitatea adaugă alte manifestări care au o tradiţie în contextul Sărbătorilor, dar care sunt dimensionate după posibilităţile bugetului alocat anul acesta pentru eveniment. Dacă în ceilalţi ani se organizau, în cartiere, Parada Sărbătorilor şi Piaţa Distracţiei, în acest an, Piaţa Distracţiei este restrânsă la nivelul activităţilor de pe strada Sarmisegetusa. Pe de altă parte, manifestarea Noaptea Albă a Iaşului, pe bulevardul Copou, împreună cu organizaţiile studenţeşti, conectează în mod fericit Sărbătorile Iaşului la evenimentele de sine stătătoare ale Jubileului Universităţii Alexandru Ioan Cuza. Componenta de evenimente culturale majore este completată de Festivalul Folcloric Trandafir de la Moldova, Salonul Municipal Artis 2010 şi de Festivalul de Poezie Grigore Vieru.

Trebuie precizat că municipalitatea împreună cu Mitropolia s-au preocupat ca pelerinii să primească ceai, gustare şi cazare pe perioada de închinare la moaştele Sfintei Parascheva. “Este de dorit ca, prin cele 25 de zile de manifestări şi evenimente organizate de peste 40 de instituţii şi organizaţii, aspectul general al celei de-a XIX-a ediţii să reliefeze nivelul decent al atmosferei de sărbătoare, aşa cum a fost el remarcat de cei care vin la Iaşi, în timpul Sarbatorilor, dar şi de cei care locuiesc aici şi-şi sărbătoresc oraşul”, se menţionează într-un comunicat de presă al Primăriei municipiului Iaşi.

Mai precizăm că seara de 14 octombrie s-a încheiat cu un spectacol impresionant, urmat de tradiţionalul foc de artificii.

De aproape 370 de ani mii de pelerini vin la Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Parascheva

Nu puteam acorda numai un colţ de pagină acestei manifestări de la Iaşi, mai ales că Sărbătorile Iaşului vin anul acesta pe fondul lansării unor investiţii importante prins în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, pentru care municipalitatea ieşeană a fot premiată la Gala premiilor participării publice, manifestare aflată la ediţia a doua anul acesta.

Iar Sărbătorile Iaşului vin să completeze, să dea forma finală capitalei Moldovei aducând tradiţia în actualitate.

Pentru că vorbeam de tradiţii în actualitate, trebuie menţionat că de aproape 370 de ani, mii de credincioşi dornici să-şi plece fruntea la racla Sfintei Cuvioase Parascheva vin la Iaşi. Cum vremurile şi trăirile sunt altele faţă de acele strămoşeşti, Să aruncăm un ochi la sărbătoarea pe care o trăia Iaşul anilor de demult.

Asemenea dorinţă a avut, probabil şi Mihail Sadoveanu, prin 1928-1929, atunci când a scris tulburătorul roman Vremea Ducăi Vodă, inspirat din timpul vieţii lui Gheorghe Duca, domnitorul Moldovei de câteva ori între 1665 şi 1683.

Retras în odaia ceasurilor de creaţie, din turnului casei de pe dealul Copoului, unde trăia întâmplările scrierilor sale şi a reînviat momente din viaţa aprigului domnitor care ne-a lăsat drept amintire Mănăstirea Cetăţuia, autorul l-a însoţit cu gândurile la priveghiul Sfintei Cuvioase. „Spre al treilea ceas al nopţii din ajunul sărbătorii, Vodă se sui cu Doamna în rădvan, între facle şi călăreţi, pentru a face, cu mare pohfală, drumul scurt pînă în Trisfetite, după rânduiala rămasă de la binecinstitorul Vasilie-Voievod. Iar domniţa Catrina îi urmă de-aproape în caleaşca ei”.

Sfintele moaşte aduse de la Patriarhia din Constantinopol (Istanbul), prin 1641, cu mare cheltuială, de vrednicul domnitor Vasile Lupu, se aflau pe atunci la Trei Ierarhi (Trisfetite), strălucita sa ctitorie construită între anii 1637-1639. Domnitorul dorise ca Iaşul să beneficieze de ocrotirea Sfintei Cuvioase – aşa cum Suceava se afla sub ocrotirea Sfântului Ioan cel Nou adus de Alexandru cel Bun în anul 1402 şi totodată să devină un puternic centru al ortodoxiei, iar ziua de 14 octombrie, a Cuvioasei, să fie marea sărbătoare a capitalei Moldovei. Moaştele sfinte erau venerate în toate ţările Balcanilor, ca făcătoare de minuni şi aveau o tulburătoare şi bogată istorie, de-a lungul timpului fiind duse de la Epivat la Târnovo, apoi Belgrad, de unde au fost luate de cuceritorii turci şi lăsate Patriarhiei de la Constantinopol.

Dacă demult “podul de lemn din Uliţa cea mare (Ştefan cel Mare şi Sfânt, din zilele noastre) era înţesat de roiuri de oameni, unii stăteau la focuri pe sub zăplazuri, cinând din merindele aduse în căruţe, iar alţii se îmbulzeau fremătând spre turnul Trisfetitelor, astăzi atmosfera e la fel în ceea ce priveşte numărul mare al pelerinilor, cu precizarea că Iaşul de azi e într-o continuă modernizare “pentru ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor”, aşa cum spunea primarul Gheorghe Nichita într-un interviu acordat ziarului regional Informatorul Moldovei.

Şi tot aşa cum voievozii veneau să se închine la moaşte, aşa fac şi astăzi oficialităţile de rang. Nimic nou sub soare s-ar putea spune, în linii mari Sfânta Parascheva e cinstită şi azi, poate mai mult ca ieri, cu toate că timpul şi vremurile sunt în permanentă schimbare şi frământare.

În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuieşte pe Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deosebit, ea este cinstită în Moldova, întrucât de mai bine de 350 de ani moaştele ei se găsesc la Iaşi, fiind izvor de binecuvântare şi însănătoşire duhovnicească şi trupească pentru toţi cei care o cheamă în rugăciune să fie mijlocitoare către Preamilostivul Dumnezeu.