Google

Românii din Cernăuţi nu au nevoie de catedră de română?!

Written on:September 10, 2018
Comments
Add One

Uluitor! Deşi frica este o moarte lentă, se mai spune că frica are ochi mari şi dacă ne vom concentra asupra ei, ea va creşte până la dimensiuni de-a dreptul monstruoase, iar dacă ne vom concentra asupra dorinţei, frica nu va mai avea loc de desfăşurare.  Dincolo de orice afirmaţie, struţul nu îşi bagă capul în nisip de frică, ci în speranţa că astfel poate scăpa cu faţa curată, deşi cert, o asemenea abordare nu face cinste nimănui nici struţului, nici celor pasivi, chiar dacă nu exclamă „După mine, potopul!”. Să recunoaştem cu mâna pe inimă, nu face cinste nici cadrelor profesorale de la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Cernăuţene. Adevărul e că pentru prima dată când  catedra a rămas fără studenţi în anul I şi nu din cauză că „românii n-au nevoie de limba română”, după cum se încearcă să se tulbure apele, ci fiindcă s-a făcut tot posibilul ca tinerii, care au dorit să studieze româna la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii din Cernăuţi, să obţină  un punctaj redus la evaluarea externă independentă la limba ucraineană, istorie şi limbă străină, astfel neavând parte de burse de stat. Doar ştim cu toţii că cine-mparte, parte-şi face.  Se pare că cei de la ministerul de resort nu vor mai aştepta, conform Legii învățământului,  anul 2023 pentru  ucrainizarea şcolilor cu predare în limba română, ci încep de acum, de la Universitate. Însă dureros de trist este faptul că lectorii, profesorii de la Catedră au luat apă în gură. Adevărul e că ştim de unde îi cresc picioarele provocării. Între 30-31 august curent,  sub egida Ministerului ucrainean al învăţământului, la Centrul „Tineretul Bucovinei” din Cernăuţi, cu participarea  Svitlanei Harcenko de la Kiev, s-a desfăşurat o întrunire la care au fost invitaţi  profesori de limba şi literatura română şi universală de la şcolile cu limba română de predare,  tematica căreia a fost aprofundarea  studierii limbii de stat în şcolile cu limba română de predarea. Spre regret, presa n-a fost invitată. Ba mai mult, n-a ştiut nimic despre aceasta. Din partea OSCE a participat dna  Aurica Bojescu, iar din partea Departamentului de învăţământ profesoarele de română Doina Colesnicov şi Marina Şapcă. Despre rezultatele şedinţei a comunicat, pentru „Zorile Bucovinei”, dna Aurica Bojescu, secretara Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”:

“S-a adus statistici cum au susţinut elevii evaluarea independentă externă. Suntem criticaţi ca fiind cei mai răi. S-a mai comunicat că “la Catedra de Filologie Română şi Clasică au fost zero cereri”. Noi am protestat, ştiind că au fost destui doritori de a studia româna, dar n-au trecut evaluarea independentă externă la limba ucraineană şi la limba străină. Profesoara Marina Şapcă a  argumentat că au fost 14 cereri, iar  din cauză că  li s-a propus să studieze cu plată, la etapa finală tinerii, din cauza punctajului redus, ştiind că nu vor avea bursă de stat, n-au depus originalele documentelor. N-am primit atunci nici un răspuns – de ce nu s-a procedat astfel ca studenţii de la Catedra de Română să aibă burse de stat? Mai mult, un profesor de la Facultatea de Geografie, care făcea parte din prezidiu, a răspuns la nedumerirea noastră că  cele trei certificate, pe care tinerii le depun la comisia de admitere, în cazul Catedrei de Română, sunt: limba şi literatura ucraineană, istoria, limba străină. Dar unde e limba şi literatura română? De ce  nu avem evaluare internă la română? Ministerul  Învăţământului de ani de zile rămâne surd la această mare doleanţă a românilor băştinaşi, dar  şi la adresările societăţilor naţional-culturale româneşti din Ucraina, care cer să ne fie acordată această prerogativă.

Şi dacă studenţii români  n-au obţinut punctajul necesar la admitere, în mod excepţional, oare nu a putut fi luată o decizie a rectoratului universităţii ca de la fiecare facultate să se acorde câte o bursă de stat la catedra de română? Mai sunt şi alte semne de întrebare: unde a fost Catedra de Română că  n-a pus la curent opinia publică cu situaţia deplorabilă în care se află şi nici astăzi membrii ei nu lămuresc cum de s-a întâmplat aşa ceva, căci consider că profesorii şcolari şi-au făcut datoria, au orientat copii la această instituţie de învăţământ. Trebuie să mişcăm carul din loc, să nu fim acuzaţi că nu avem nevoie de limba română, căci din şedinţa respectivă a reieşit că românii nu au nevoie de Catedră de Română, pe când cei de la Catedră se tem să deschidă gura”, a ţinut să ne comunice dna Aurica Bojescu. Ce-ar spune oare regretatul savant Grigore Bostan, şeful catedrei respective, membru de onoare al Academiei Române, care a stat de veghe Graiului Matern? Ar muri a doua oară… Spre regret, aceasta nu e unica noastră problemă. La 1 septembrie, din cauza poziţiei sale civice, a fost destituit din post  Ştefan Mitric, directorul Gimnaziului cu limba română de predare din Crasna, raionul Storojineţ, unicul director de şcoală român care a fost pe baricade, alături de comunitatea românească, la protestul din anul precedent în apărarea limbii române. Un alt director, Valeriu Leviţchi, a fost nevoit să-şi dea demisia, fiind presat, după cum ne-au comunicat consătenii săi,  pentru faptul că n-a deschis clase ucrainene la Şcoala din Ropcea, acelaşi raion. Dragi români, să nu fim struțo-cămile! Să luăm în mâini karma norocului, să mergem  încet, dar cu paşi fermi şi  niciodată să nu ne oprim, să ne păstrăm fermitatea spiritului în faţa pericolelor iminente, căci e mult mai rezonabil să-ţi continui calea, decât să porneşti de la început. Iar drumul, fie el cât de anevoios, nu e o povară, dacă la capătul lui te aşteaptă un vis –  cel al perenităţii prin Limba Română pe această gură  de rai din Ţara de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare. (Felicia NICHITA TOMA – ziarul Zorile Bucovinei din Cernăuţi)

Leave a Comment