Google

Românii din Cernăuţi între Eminescu şi festivalul mascat Malanca

Written on:January 18, 2016
Comments
Add One

Cernauti 5 netȘi în acest an am ales drumul Cernăuților pentru a fi prezent în mijlocul comunităţii româneşti din nordul Bucovinei şi pentru a participa împreună la manifestările prilejuite de împlinirea a 166 de ani de la naşterea geniului poeziei române, inegalabilul Mihai Eminescu. A fost o alegere bună, în primul rând pentru că i-am reîntâlnit pe vechii prieteni, veritabili lideri ai românilor din Regiunea Cernăuţi: Vasile Bîcu, Nicolae Şapcă, Dumitru Covalciuc, Gheorghe Ungureanu, Adrian Medvedi, Nicolae Toma şi mulţi alţii, iar ziarul Informatorul Moldovei este o publicație citită și apreciată de către românii de la Cernăuți. Pe lângă bucuria revederii cu cei menționați, a fost şi privilegiul reîntâlnirii cu doamna Eleonora Moldovan, Consulul general al României la Cernăuţi, o doamnă distinsă, de cea mai înaltă calitate morală şi diplomatică, care reprezintă cu succes interesele românilor din afara graniţelor României. Şi nu în ultimul rând, această deplasare, derulată la finele săptămânii trecute, mi-a oferit ocazia de a-l cunoaşte pe românul Grigore Timiş, deputat în Rada Supremă a Ucrainei de la Kiev, şi care se străduieşte să sprijine comunitatea românească de la Cernăuţi. Primul popas de tradiţie al manifestărilor a fost făcut la bustul Luceafărului din curtea Casei memoriale „Aron Pumnul” unde o impresionantă asistenţă, din care a făcut parte şi o delegaţie a Institulului Cultural Român, a depus zeci de buchete de flori, frumoase gesturi de recunoştinţă pentru moştenirea culturală lăsată poporului român de cel născut la Botoşani. Flori numeroase au fost depuse de oficialităţi cernăuţene dar şi de delegaţii din judeţele Botoşani şi Suceava şi la statuia poetului nepereche din centrul oraşului Cernăuţi. Iar mesajul rostit de doamna Eleonora Moldovan în faţa zecilor de participanţi a fost cât se poate de elocvent: ”Pentru a fi onești și autentici când vorbim despre Mihai Eminescu, trebuie mai întâi să-l recitim. Un student român la Viena și Berlin, care vorbea limba germană și franceză, voia să absoarbă istoria religiilor, astronomia, filosofia, fizica, etnopsihologia și geopolitica, să facă simultan metafizica, dar și gazetărie angajată. Ce lecție mai sublimă și mai tristă, totodată, de românitate se poate închipui?, spunea criticul literar Dan C. Mihăilescu, într-un portret inedit al lui Eminescu. În perioada 14 – 16 ianuarie 2016, Consulatul General al României la Cernăuți, împreună cu mediul asociativ românesc din regiunea Cernăuți, precum și din regiunea Transcarpatia, a organizat o serie de manifestări cultural și științifice, la care participă mulţi românii din cele două regiuni ale Ucrainei, dar și frații lor din România și Republica Moldova. Haideți, ca împreună, să aducem un omagiu viu Culturii române, dar și celui pe care îl numim cu mândrie ”Luceafărul Poeziei Românești”, pentru a ne reaminti și a ne inspira din puterea divină și creativă, din românismul celui mai de seamă reprezentant al valorilor culturale și civilizaționale românești. Vă invităm, așadar, să recitim împreună poezii eminesciene, din opera nemuritoare a marelui poet. Pentru toți cei care s-au înscris la concursurile de prezentare a operei eminesciene, vom oferi premii simbolice. Noi, Consulatul General al României la Cernăuți, ne dorim ca Ziua Culturii Naționale și marcarea zilei nașterii lui Mihai Eminescu să reprezinte o ocazie de suflet a reunirii românilor din Ucraina, a tuturor fraților noștri din afara granițelor și din interiorul acestora, în jurul valorilor naționale, a culturii naționale române. Să folosim acest prilej de mândrie națională, că suntem români, dar și acest moment de bucurie, că suntem, din nou, împreună. Dumnezeu să ne ajute și să ne ocrotească!” Un alt moment important al manifestărilor din acest an de la Cernăuţi a fost Expoziţia “Liviu Rebreanu, ctitorul romanului românesc modern”, eveniment derulat la Societatea pentru Cultură Românească “Mihai Eminescu”. Scriitorul Dumitru Covalciuc şi profesorul universitar Lora Bostan au prezentat opera şi personalitatea marelui romancier născut pe 27 noiembrie 1885 în satul Târlişua din judeţul Bistriţa Năsăud. Iar în paralel cu omagierea lui Eminescu, românii cernăuţeni şi invitaţii acestora au putut admira şi protagoniştii festivalului Malanca, o manifestare tradiţională a zonei care a paralizat circulaţia pe străzile Cernăuţilor. Malanca este, potrivit unor analişti, un obicei străvechi practicat în unele zone din Moldova de Nord şi Bucovina în seara de ajunul Anului Nou. Alaiul de urători îmbracă un flăcău în haine femeieşti, numită Malanca, şi pornesc pe la casele gospodarilor. În timp ce alţii susţin că Malanca este denumirea slavă a cetelor organizate de mascaţi la Anul Nou, denumire întâlnită nu numai în satele ce ţin sărbătorile pe stil vechi, în special în cele huţăneşti sau cu populaţie ucraineană, ci şi in multe sate care au trecut la noul stil. Scenariul Mălăncii include urături tradiţionale, dansuri ritmice, glume, urări specifice sărbătorilor de iarnă. Unul din Colindele obiceiului Malanca este dedicat fetelor mari, fiind cântat sau declamat cu acompaniament de fluier, nai sau alt instrument muzical. Cetele ce însoţesc Malanca se deosebesc şi prin costumaţia pe care şi-o confecţionează, cu acest prilej. Malanca este interpretată doar la casele cu fete mari. Sunt mai multe variante care explică provenienţa acestui obicei. Unii cercetători afirmă că el ar fi venit de la ucraineni, alţii susţin că este specific grecilor sau confirmă că obiceiul coboară din vremuri străvechi, de la daco-romani. Și pe această cale aduc sincere mulțumiri doamnei executor judecătoresc Sînziana Secrieru pentru sprijinul financiar acordat la deplasarea de la Cernăuți. (Gabriel BALAŞA)

Leave a Comment