Google

Românii de lângă noi (I)

Written on:September 21, 2014
Comments
Add One

Harta Tribaliei netÎn antichitate peninsula Balcanică era locuită de trei popoare: tracii, elinii şi macedonenii lui Alexandru cel Mare, rudele elinilor. Din rândul tracilor făceau parte geto-dacii. Cassius Dio confirmă în “Istoria Romană” că geţii ocupau ambele maluri ale Dunării. Secolele de administraţie romană nu au produs efecte notabile în Elada, inima Greciei contemporane şi nici în Albania, locuită azi de urmaşii tracilor iliri. A avut efect etnogenetic în Dalmaţia, unde ilirii au fost romanizaţi şi în tot restul Balcanilor, unde au apărut protoromânii prin romanizarea tracilor. Acum un mileniu se ştia de Valahia Neagră la nord de Dunăre şi de Valahia Albă la sud de fluviu. În Moesia, peste Dunăre, au răsunat primele vorbe româneşti consemnate în scris – ”torna, torna, fratre”. Le-a spus un soldat în anul 587 şi au fost imortalizate de Theophilact din Simocatta în “Istoria Împăratului Mauriciu”. La începutul secolului VII slavii invadează Balcanii. Urmaşii lor sunt sârbii, bulgarii, croaţii, slovenii şi macedonenii. Dalmaţia este complet slavizată. Ultimul vorbitor de limbă dalmată moare în 1898. Teritoriul românilor balcanici este diminuat şi fragmentat, ceea ce duce la divizarea lor în numeroase grupuri. Unul este al românilor din Dacia Mediteraneea care includea Moesia Inferioară (cu capitala la Serdica – Sofia) şi Dobrogea de Sud. Ei înfiinţează în anul 1185 Ţaratul Româno-Bulgar, stat pur românesc după cum se arată în lucrările “O istorie sinceră a poporului român” şi “Barbarii”, scrise de Florin Constantiniu şi respectiv Vladimir Roşulescu. Dealtfel documentele bizantine îl numeau Regnum Valachorum. Domnul Roşulescu face observaţia că în Munţii Balcani există astăzi peste o sută de sate cu nume româneşti. Alt grup suddunărean cuprinde valahii care se trag din neamul get al tribalilor, băştinaş în Dacia Ripensis. Le aparţin regiunile Margina, Ţara Vidinului, Montană, Timoc, Craina Negotin şi Morava, numite toate la un loc, Tribalia. Primele trei alcătuiesc vestul Bulgariei de azi, iar ultimele sunt incluse în Serbia. Regele Carol I nota în memorii că în timpul Războiului de Independenţă, străbătând Margina şi Ţara Vidinului, de la Dunăre până la Balcani, a întâlnit numai sate româneşti. Patriotul Ion di la Vidin a făcut cunoscută lumii această ţară românească prin lucrarea “Tribalia Sacră” .

Timocanii veniţi cu zarzavaturi în pieţele Vienei sunt îmbrăcaţi în port naţional şi vorbesc cu mândrie “rumuneşte”. Cineva spunea că odată oprit trenul pe teritoriul Serbiei, în prima gară din Banatul de Vest, a deschis geamul ca să audă vorbă straină. “Fugi de acolo” a strigat în româneşte un lucrător feroviar unui copil. Un domn din Cadrilater care a lucrat la Mândra Bârlad răspunde în română la mirarea cuiva că mănâncă foarte iute, “la noi la Silistra se mănâncă iute, dar să vezi în Bulgaria”. Pentru dânsul Dobrogea de Sus natală nu este parte a Bulgariei. Numele Rumeliei, regiune împărţită între Bulgaria şi Turcia Europeană, arată că este o veche ţară românească. Meglenoromânii sunt băştinaşii ţinutului Meglen din Tracia Grecească. Meglenul l-a dat pe lingvistul şi etnograful Tache Papahagi, membru al Academiei Române. Istroromânii locuiesc în Istria. Dintre ei s-a ridicat fizicianul Nicolae Tesla, autor a peste 900 de invenţii şi a unor lucrări ştiinţifice importante pentru viitorul energetic. Rudele apropiate ale istroromânilor erau cicii. Autorităţile austriece din secolul XVIII spuneau despre cicii din Istria, că ”sunt romani (latini) adevăraţi”. Neamul cicilor a dispărut. Aproape dispăruţi sunt românii din Croaţia şi Bosnia, numiţi morlaci şi usci. Ţara morlacilor se cheamă Mavrovlahia. Cândva în Bosnia au existat valahii puternice – Planina, Vlasici, Stari Vlah. Serbia are valahiile Vlasici şi Pojarevăţ. În Muntenegru există ţara românească Durmitor (Dărâmătura), adunată în jurul masivului muntos omonim, iar în Macedonia o alta, numită Vlahina. Grecia cuprinde o puzderie de mici “Românii”. Enumăr Florina, Custura, Cojani, Vlahoclisura, Meţova, Vlahata, Furca, Valahia din Halkidica. Vlahoclisura este patria scriitorului şi diplomatului Marcu Beza, administrator în anii 1940 a Aşezămintelor Româneşti din Ţara Sfântă. Regiunea românească Mascopole se află în Albania. Aromânii sau macedoromânii, divizaţi în mai multe ramuri, ocupă teritorii situate la sud de Munţii Balcani. Fiecare neam poartă un nume specific regiunii în care trăieşte. Satele aromânilor cuţovlahi din Macedonia Grecească sunt răspândite în ţinuturile Pelagonia, Deriopos, Lyncos, Orestis şi Elimeia. În Alpii Albaniei întâlnim aromânii fărşeroţii. Din aceştia se trage Dora D’Istria (Elena Ghica), ducesă de Koltsova-Massalskaya, unul din liderii luptei antiotomane a popoarelor balcanuce. A fost prima femeie alpinist din lume, pictor, iniţiatoare a mişcării feministe. A scris cărţi de călătorie, sociologie şi etnografie. Albanezii au proclamat-o în anul 1876, regină. Familia Ghica a dat un şir de domnitori ai Moldovei şi Ţării Româneşti, oameni de cultură şi de ştiinţă. Amintesc pe scriitorii Ion Ghica, bey de Samos şi Dimitrie Ghica – Comăneşti. Ultimul a explorat Ogadenul, Somalia Italiană şi Britanică şi a dat nume româneşti locurilor geografice cartografiate. Fiul acestuia, scriitorul Nicolae Ghica – Comăneşti a cercetat Ţara Somalilor, Alaska şi Columbia Britanică. Din pleiada familiei fac parte Monseniorul Vladimir Ghica, diplomat, teolog, scriitor, martir al lagărelor comuniste, matematicianul Alexandru Ghica, întemeietor al şcolii româneşti de analiză funcţională, matematicianul, scriitorul şi filosoful Matila Costiescu Ghica şi arhitectul Nicolae Ghica – Dudeşti. Printre fărşeroţi s-a numărat Maica Teresa, beatificată de Biserica Catolică, laureată a Premiului Nobel pentru Pace şi fondatoare a ordinului Misionarele Carităţii. A scris literatură teologică. Numele ei este Agneza Gongea Boiagiu. Tatăl, Nicolae, a militat pentru eliberarea Macedoniei Albaneze, actuala republică Iliria. “Numai istoria poporului poate arăta care sunt adevăratele lui nevoi”. Este cugetarea poetului Alexandru Sergheevici Puşkin. (Marian Rotaru)

Leave a Comment