Google

Românii de lângă (III)

Written on:October 5, 2014
Comments
Add One

hartaAromânii din Macedonia Grecească, republica Macedonia şi din Tracia Bulgărească sunt macedo-românii propriu zişi sau cuţovlahii. Unii “machedoni” s-au stabilit în Cadrilater şi Dobrogea. Lista marilor români macedonieni este impresionantă. Cuprinde pe filosoful Constantin Noica, cărturarul şi mitropolitul Andrei Şaguna, economistul şi scriitorul Eugen Carada, organizatorul Băncii Naţionale, Ion Luca Caragiale şi fiul său, scriitorul Mateiu Caragiale, Matilda Caragiu Marioteanu, academician, lingvist şi poet, Constantin Papanace, istoric, Athanasie Joja, filosof, George Murnu, scriitor şi istoric, traducător în română al Iliadei şi Odiseei, Elena Caragiani, prima româncă aviator. Cea dintâi moară cu motor din România a fost instalată de macedo-românul Gheorghe Assan. Bazil Assan (1860 – 1918), fiul lui Gheorghe Assan, a înfiinţat o fabrică de lacuri şi prima fabrică românească de ulei din germeni de porumb, a proiectat canalul Dunăre – Marea Neagră şi un tunel rutier între Olteniţa şi Turtucaia, menit să lege pe sub Dunăre Muntenia de Cadrilater. Printre invenţiile sale se numără procedeul de extracţie cu benzină a uleiurilor vegetale. Bazil Assan a publicat articole în reviste tehnice şi în Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie. Participă la expediţia suedeză din 1897 însărcinată cu pregătirea zborului spre Polul Nord care urma să-l efectueze cu aerostatul Solomon August Andrée, fiind astfel primul explorator român al Laponiei, insulei Urşilor şi arhipelagului Spitzbergen. Îmbarcat pe crucişătorul românesc Elisabeta ia parte la expediţia circumterestră din anul 1899. A descoperit şi a revendicat pentru România câteva noi insule în Spitzbergen şi în oceanul Pacific. Din păcate aceste insule nu au putut fi luate efectiv în posesiune. Dimitrie Bolintineanu, spătarul Theodor Burada, academicianul Theodor Capidan,Gheorghe Zbuchea, Ion Gherman şi alţii au publicat lucrări dedicate românilor suddunăreni. O mare contribuţie la promovarea acestei literaturi o are Fundaţia “Scrisul Romănesc” din Craiova. Monografia în cinci volume “Românii din Timoc” aparţine lui Anton Golopenţia. Conaţionalii balcanici trebuie sprijiniţi, altfel le va rămâne doar amintirea. Avem exemplul Dalmaţiei, cândva ţară latină. Limba dalmată a dispărut şi doar în Muntenegru, pe Riviera Budva şi pe insula Sfântul Ştefan supravieţuiesc vreo sută de vorbitori ai cottarei, dialect mai apropiat de italiană decât de română.

“România este singura ţară înconjurată de români” afirma Nicolae Iorga. Dobrogea de Sud care cuprinde Cadrilaterul, satele româneşti de pe malul drept al Dunării, Tribalia, Banatul de Vest, Crisana de Vest, Maramureşul de Nord, Pocuţia, Bucovina de Nord, Herţa, Hotinul, Transnistria cu cele 13 judeţe ale ei întinse până la Bug, Bugeacul şi Delta Mică sunt teritoriile româneşti din jurul României şi Republicii Moldova. Articole privitoare la aceste ţinuturi au fost publicate pe internet de profesorul Viorel Dolha. Zaporojia aparţine spaţiului de etnogeneză a românilor, arăta Nicolae Iorga şi prin urmare valahii zaporojeni sunt băştinaşi. I-a studiat Anton Golopenţia, autorul lucrării în trei volume “Românii de la est de Bug”. Primii locuitori ai Podoliei au fost românii. Podolia Mică a cărei capitală, Cameniţa, este continuatoarea cetăţii dacice Clepidava, a avut legături atât de strânse cu Moldova, încât Ion Neculce o considera parte a principatului. Zecile de sate româneşti din Podolia Mică au fost ucrainizate de bolşevici. Goralii, locuitorii Munţilor Beschizi, sunt răspândiţi în regiunile poloneze Slavsk şi Podhale, în fostul ducat Teschen şi în regiunea cehă Silezia Gorală. Vorbesc un amestec de română şi poloneză. Termenii pastorali ai goralilor au origine dacă. Grigore Tocilescu remarca la finele secolului XIX că în cele 300 de sate ale Ţării Goralilor se utiliza jus valachicum, sistemul juridic tradiţional românesc. Dintre gorali s-au ridicat Papa Ioan Paul al II-lea, romancierul Joseph Conrad şi matematicianul Stefan Banach. Cronicile secolului XIV atestă prezenţa valahilor în ţinutul polonez Sandeţ. În jurul oraşelor Zywiec şi Nowy Sacz din Polonia Mică există sate româneşti. Păstorii lemki, boiki şi ruşini sunt descendeţii slavizaţi ai dacilor. Boikii se trag din tribul dac al boilor, iar ruşinii din tribul roxolanilor. Ţara Lemkilor este împărţită teritorial între Polonia şi Slovacia. Boikii au două ţări, una în Transcarpatia, iar cealaltă în Boemia. Transcarpatia cuprinde deasemeni Ţara Ruşinilor şi pe vecina ei, Ţara Vlohilor, locuită de români slavizaţi. Pentru a completa mozaicul Carpaţilor Păduroşi amintesc comunităţile compacte de oşeni, moroşeni şi huţani. Spre deosebire de primii care sunt români, huţanii sunt daci semiromanizaţi şi apoi slavizaţi. În 1918 au proclamat un efemer stat independent. Galiţiei aparţine ţinutul românilor dolinieni -“locuitori ai dealurilor”. ”Valahii din Carpaţii Nordici şi românii din Ungaria”, “Prin Ţara Goralilor” şi “O călătorie la românii din Moravia”, scrise de Gheorghe Şişeştean, Alexandru Borza şi Teodor Burada sunt cărţi dedicate valahilor nordici. Mocanii carpatici au sate în Crimeea şi Tătaria Mică, pe malul Mării Azov. Petru cel Mare a oferit lui Dimitrie Cantemir şi însoţitorilor săi un domeniu în regiunea ucraineană Sloboda, unde se constituie în 1711 principatul Moldova Mică sub sceptrul familiei Cantemir. În Moldova Mică sunt astăzi 60 de sate româneşti. Pe la 1850 au fost colonizaţi în Caucazul Rusiei Mici basarabeni din Ţinutul Codrilor. Cele opt sate întemeiate păstrează identitatea naţională. Despre românii caucazieni se scrie în volumul “Folclor românesc de la est de Nistru, de Bug, din nordul Caucazului”, semnat de Nicolae Băieşu, A. Hâncu şi A. Graur. O “Românie” bine conservată există în Moravia. Valahiei Morave i s-a dedicat un capitol din lucrarea geografului Nicolae Popp, “Orizonturi Europene”. Cehul Tomas Hrabis proclamă în 1993 statul numit Regatul Valahiei. Noua entitate, nerecunoscută oficial şi neluată în seamă de românii din Valahia Moravă pe teritoriul cărora s-a constituit, a emis paşapoarte, timbre şi monedă. Toţi cetăţenii sunt cehi. Regatul Valahiei este înregistrat ca marcă, fiind deci o găselniţă de marketing turistic. “Pe cei care nu-i poţi face să cunoască adevărul, învaţă-i cel puţin să nu-l dispreţuiască!” Îndemnul aparţine Monseniorului Vladimir Ghica. (Marian Rotaru)

Leave a Comment