Google

Puterea

Written on:February 10, 2014
Comments
Add One

Carti copy“Cultura e puterea cea mai tare de pe pământ” a spus istoricul, cărturarul şi patriotul Simion Bărnuţiu. Cugetarea învăţatului bănăţean întăreşte afirmaţia unui titan al gândirii universale, Immanuel Kant. Din Konigsberg, oraşul capitală a Prusiei Orientale, în care a trăit toată viaţa, fără să-l părăsească, Kant avertiza omenirea, prin puterea condeiului, că “un popor fără cultură este uşor de manipulat”. Unii au înţeles. Dovadă este bulevardul Saint Michel din Paris unde, relatează profesorul bârlădean Vasile Ţugulea, librăriile stau una lângă alta, fiecare ocupând câte un bloc cu şase etaje sau la fel de bine este asociaţia germană “Gute Bücher für Alle” care pe cele patru vapoare Logos Hope organizează în porturile lumii târguri itinerante de carte vândută la preţuri modice! Foarte bine a înţeles puterea culturii compania Sterlite din statul Massachusetts, producătoare de mase plastice. În 2009, la împlinirea a şapte decenii de activitate, firma a donat o bibliotecă publică oraşului Townsend, unde îşi are sediul. Nivelul de cultură al salariaţiilor determină eficacitatea şi eficienţa activităţii, calitatea, responsabilitatea individuală şi creativitatea. Cândva toate întreprinderile aveau biblioteci. Nivelul ridicat de cultură al comunităţii favorizează dezvoltarea durabilă a companiilor şi siguranţa mediului de afaceri. Bill Gates, magnatul industriei informatice, a declarat că îşi îndrumă copiii să citească. Domnul Gates ştie ce face. Jocurile electronice, filmele produse la kilogram şi showurile au efect catastrofal asupra intelectului. Chiar şi moda informării exclusiv de pe internet este discutabilă. Pentru a se converti electronic cărţile şi publicaţiile existente sunt necesari 300 de ani! Nu întâmplător se lucrează la reînfiinţarea Bibliotecii din Alexandria! În Danemarca accizele aplicate la bere, băutura naţională, intră la bugetul Ministerului Culturii ne spune Karel Čapek în volumul “Drumuri prin Europa”. La admiterea în facultăţile din Israel se cere promovarea unui test de cultură generală. La noi, legea care permitea cadrelor didactice să deconteze 100 euro anual pentru cărţile cumpărate a fost din păcate abrogată. Este necesar ca reglementarea să intre din nou în vigoare. Deasemeni este necesar ca efectele acesteia să fie extinse la elevi, studenţi, totalitatea salariaţilor şi la pensionari. În 1990 un salariat de rând putea cumpăra şase volume cu venitul pe o zi, acum pentru un volum este necesară leafa pe două zile. Cărţile trebuiesc vândute fără TVA. În 2005 Constatin Chifane Drăguşani a lansat la Casa de Cultură George Tutoveanu din Bârlad, lucrarea “Ocolul Pământului în 800 de zile”. Majoritatea auditoriului era format din liceeni. Am fost încântat de interesul tinerilor şi de zelul dovedit la concursul “Cine ştie câştigă”, organizat de scriitor. În final toţi participanţii au primit cărţi. O tânără din sală mă întreabă cum văd importanţa literaturii de călătorie. Aflu că este elevă la Liceul Mihai Eminescu din oraş. O întreb ce ştie despre colina care se înalţă în zona Cerbul de Aur, prin care trece zilnic în drum spre şcoală. Fata spune că pe deal se află biserica “Sfinţii Voievozi”, dar despre dealul ca atare nu ştie nimic. Se numeşte Dealul Spânzurătorii, îi răspund. În evul mediu lângă biserică erau executaţi condamnaţii. Literatura de călătorie ne ajută să percepem realitatea. Fără informaţia prealabilă imaginile văzute au o semnificaţie superficială, de valoare cognitivă redusă. De multe ori sunt înţelese eronat. Literatura de călătorie, cu frumuseţea ei specifică, are rol informativ pentru cultura generală şi formativ pentru intelect. Societatea şi familia trebuie să încurajeze tinerii să citească şi să înveţe. Fără cultură nu vom avea patriotism, economie prosperă, sănătate publică şi securitate socială.

Germanul Adolf Winter ajuns în 1912 pe Coasta Scheletelor, ţărmul neprimitor din sudul Namibiei, caută o oportunitate de afacere. Ideea îi vine observând depunerile de guano de pe insula stâncoasă Birds Rock. Guano, rezultat din dejecţiile păsărilor marine, este cel mai valoros îngrăşământ natural. Ştiind acestea, Winter construieşte pe mare o platformă de 17000 metri pătraţi şi o duzină de alte platforme a câte 16 metri pătraţi fiecare. Se produc ieftin 660 tone de guano anual. Asemenea amenajări pot fi realizate pe litoralul românesc. Exemplul arată că întreprinderile durabile sunt opera oamenilor creativi şi bine informaţi. În anii 1996 şi 2001 s-au descoperit la nord de Groenlanda, insulele Cafenelei, ATOW1996, RTOW2001, Oodaq şi încă una rămasă nedenumită. Acum aparţin Danemarcei. Se vede că de victoria celor puţini asupra necunoscutului profită cei mulţi. Adesea cunoşterea cere sacrificii. Omul de ştiinţă, exploratorul şi scriitorul Teodor Gheorghe Negoiţă mi-a povestit o tragedie petrecută la staţia antarctică rusească Progress din Ţara Prinţesei Elisabeth. Vizita des pe colegii ruşi la sediul bazei, pentru a sta la “un pahar de vorbă”. Într-o zi, unul dintre ei pleacă la centrala termică aflată la doi kilometri distanţă ca să facă baie. Nu se mai întoarce. Îl caută cu toţii, dar nu găsesc altceva decât o gaură în zapadă. Pentru a nu pierde şueta camarazilor, bietul om s-a grăbit, a mers pe de-a dreptul părăsind drumul marcat şi a căzut într-o crevasă. A murit în iadul îngheţat. “Vin dintr-o lume care avea un singur cusur, era prea bună pentru mine, acolo domneau trei reguli: să ştii să suferi, să ştii să te abţii şi să ştii să mori. Or, eu nu eram în stare să îndeplinesc nici una din aceste cerinţe”. Este ironia lui Octavian Paler adresată societăţii de azi. (Marian ROTARU)

Leave a Comment