Google

Puşcaşi, o comună în dezvoltare susţinută

Written on:March 24, 2014
Comments
Add One

Puscasi VS 26 mar 2014 001 copyÎn prelungirea reşedinţei judeţului Vaslui, comuna Puşcaşi se află în ultimii ani într-o dezvoltare susţinută graţie investiţiilor lansate de administraţia locală. Comună mare, reînfiinţată de câţiva ani, Puşcaşiul este înaintea altor comunităţi cu vechime. Aici totul este în transformare, totul este în proces de modernizare fie că vorbim de investiţii publice sau de investiţii private. „Fără ajutorul statului român, din taxele şi impozitele locale, ne-am propus şi reuşim să facem în fiecare an câte un kilometru de asfalt”, spune primarul Neculai Ignat care permanent se declară nemulţumit de finanţarea ce ajunge sau mai degrabă nu ajunge în comunitate, iar nevoia de investiţii este tot mai mare. Pentru că am adus vorba de investiţii şeful administraţiei locale de la Puşcaşi spune: „Când facem bugetul întâi dăm deoparte sumele pentru investiţii şi ce rămâne este pentru funcţionare. Taxele locale au crescut cu 4% pentru că inflaţia a fost de 3,74%. Cei care acordă reduceri pentru plata anticipată nu gândesc economic, nu ştiu sau nu vor. Dacă aş acorda o reducere de 10% ar însemna să încasez mai puţin ca anul trecut chiar dacă taxele au fost majorate cu inflaţia. Şi atunci de unde să facem investiţii?”

Accentul pe investiţii

La ieşirea din Vaslui spre Bacău, se văd în zare case cu etaj aliniate ca la carte, una mai frumoasă decât alta, mai toate construite în ultimii ani. E comuna Puşcaşi din judeţul Vaslui, comună unde probabil s-a construit cam cel mai mult din judeţul Vaslui. Şi dacă oamenii îşi fac gospodării mari, case cu etaj, evident că solicită drumuri şi utilităţi, iar Primăria trebuie să ţină pasul cu nevoile gospodarilor. „Când fac bugetul şi când am spus îl fac înseamnă că eu îl întocmesc în primul rând analizez capitolul investiţii. Fără investiţii un primar nu are ce căuta la Primărie. Ce să faci? Să vii doar să semnezi nişte hârtii? E clar dacă nu ai investiţii n-ai ce căuta la Primărie. Aşa cum am mai spus, ne-am angajat şi reuşim ca în fiecare an să facem câte un kilometru de asfalt. Aşadar, cea mai mare parte a bugetului merge la investiţii, circa 25-27%, chiar dacă rămânem <<flămânzi>>. Ce rămâne de la investiţii utilizăm pentru funcţionare. Anul acesta au crescut taxele locale cu inflaţia nu mai mult. Cei care anunţă reduceri de 10-20% pentru plăţi anticipate nu gândesc economic. Dacă eu aş acorda asemenea bonificaţii, în condiţiile în care am crescut taxele doar cu inflaţia, ar înseamna să încasez mai puţin ca anul trecut şi atunci de unde bani de investiţii? Am alocat şi anul acesta 200.000 lei pentru continuarea reţelei de canalizare, mai am promisiunea Ministerului Dezvoltării că ni se vor aloca 200.000 lei, iar cu 400.000 lei montăm conducta la Puşcaşi. Investiţia totală se ridică la 30 milioane lei, asta înseamnă, în ritmul acesta, 15 ani. Atât pot acum. Aş putea spune că aceşti bani i-am luat de la gura copiilor. Din păcate se dau bani de la Uniunea Europeană dar nu pentru infrastructură. Mă nemulţumeşte complet modul cum sunt alocaţi banii de la UE. Se dau bani pe proiecte fără finalitate, dar pentru infrastructură nu. Se mai vând şi gogoşi la populaţie. Cică România va primi în perioada 2014-2020 22,9 miliarde euro, însă mare parte se duc, aşa cum spuneam pe proiecte fără finalitate practică. Şi mai grav de atât este că suma totală alocată pentru 6 ţări între care şi România este de 167 miliarde euro, iar Polonia va primi 77,6% din sumă. Şi atunci România cu ce rămâne, cu ce să se dezvolte? Noi avem acum nevoie de drumuri, utilităţi, sprijin pentru micii producători, numai aşa se pot dezvolta comunităţile locale, nu prin proiecte de informare, formare sau mai ştiu eu cum se cheamă unde se cheltuie bani aiurea. Sunt de acord cu toate, dar întâi trebuie să ieşi din noroi ca să poţi participa le seminarii de formare.

Revenind la investiţii, prin Grupul de Acţiune Locală Valea Racovei am obţinut 156.000 euro, bani care vor fi utilizaţi pentru achiziţia unui buldoexcavator pentru întreţinerea drumurilor şi asfaltarea străzii Şcolii. Contribuţia proprie este de 400.000 lei”, a spus în continuare primarul Neculai Ignat.

Management modern

Reuşitele în administraţia locală ţin de management la fel ca-n orice activitate, iar managementul modern este bazat pe informaţie. „Având în vedere criza financiară care nu se mai termină şi nu ştiu dacă se va termina vreodată am instaurat la Primărie un regim foarte sever de economisire, altfel nu am reuşi să facem ceva pentru comunitate. Fiecare leu se cheltuie după o analiză amănunţită. Compartimentul face un referat pe care-l aprobă primarul şi apoi se face aprovizionarea cu materialele necesare. Dacă vorbim de exemplu de sistemul de alimentare cu apă care trebuie întreţinut, aici ne aprovizionăm din timp cu piesele necesare, care se strică mai repede şi numai aşa putem evita pierderi majore în reţea, pentru că intervenim repede. Ca urmare a acestui sistem impus am reuşit să economisim 505.000 lei. Unele lucrări poate au avut de suferit însă am dirijat fondurile în aşa fel încât să facem economii substanţiale.

O a doua mare problemă aplicată în activitatea Primăriei este managementul modern care începe cu sistemul informaţional. Trebuie să fim la curent cu noutăţile şi modificările legislative, cu tot ce se întâmplă de la nivel local, judeţean, naţional. Cunoscând aceste aspecte avem de învăţat din experienţele altora. Apoi, în ceea ce priveşte legislaţia, avem Monitorul Oficial la Primărie, văd ce modificări şi legi apar, care domeniu este vizat şi apoi dirijez spre compartimentul vizat. Acolo funcţionarii se documentează şi când apar probleme ştiu să dea soluţii în timp optim. Un alt obicei promovat de mine este al întâlnirilor de lucru săptămânale. Se face în fiecare luni, de la 7,30 la 8,30 analiza activităţii pe săptămâna precedentă şi se fac propuneri pentru perioada imediat următoare. Se analizează ce probleme a avut fiecare de rezolvat, dacă le-a rezolvat, dacă nu din ce motiv şi aştept propuneri de soluţii. La şedinţele de analiză participă toţi salariaţii Primăriei. După ce s-a analizat activitatea din săptămâna precedentă important este ce-şi propune fiecare pentru perioada următoare. Altfel spus toţi participă la rezolvarea problemelor nu numai primarul vine cu soluţii şi propuneri. Capitolul investiţii este al primarului. Nu mă dau în lături de la muncă. Eu sunt la Primărie în fiecare sâmbătă şi duminică. Apoi o altă regulă este că mutăm Primăria în fiecare sat, adică merg împreună cu funcţionari de la departamentele Primăriei în fiecare sat pentru a prelua problemele oamenilor, ca să nu vină ei până la Puşcaşi. Lunea şi vinerea suntem la Puşcaşi, marţea la Poiana lui Alexa, miercurea la Teişorul, iar joia la Valea Târgului”, spune în continuare primarul comunei Puşcaşi.

„Eu sunt un primar rău…”

Şeful administraţiei locale de la Puşcaşi, comună cu aproape 4000 de oameni care trăiesc în patru localităţi, cu probleme sociale multe, spune că-i un primar rău pentru că reuşeşte să adune 100% taxele şi impozitele locale. „Pot sune că sunt un primar rău. Insist să adunăm 100% taxele şi impozitele locale pentru a avea bani de investiţii. Chiar şi amenzile încerc să le colectăm, discutând cu fiecare şi încercând să găsim soluţii. Apoi vreau să mai spun că-n administraţie se fac anumite cheltuieli inutile. Eu am propus Parlamentului şi la partidul din care fac parte (PSD) să se desfiinţeze funcţia de viceprimar şi să se reducă numărul de consilieri în funcţie de mărimea comunei. Ce înseamnă să ai viceprimar la o comună cu mai puţin de 2000 locuitori? Cred că funcţia de viceprimar ar putea exista la comunele cu peste 5000 de locuitori sau numai la oraşe. Se cheltuie bani degeaba care ar putea fi utilizaţi la investiţii. După cum spuneam şi anterior bugetul l-am făcut singur şi m-am orientat cât mai mult spre investiţii. Ce mai trebuie remarcat în context este că 35% din activitatea Primăriei o reprezintă domeniul social, iar aici am noroc de 2 salariaţi plătiţi de Ministerul Sănătăţii. E vorba de asistentul medical comunitar şi mediatorul sanitar. Nu avem asistent social la Primărie. Sunt probleme sociale dar încercăm să le rezolvăm, nu lucrăm cu <<mănuşi>> însă. Am dat pachete sanitare la familiile cu probleme, în valoare de 25 lei fiecare, iar aceste pachete cuprind detergent, săpun şi alte materiale de curăţenie. De asemenea căutăm permanent soluţii să ajutăm familiile cu probleme, care au copii mulţi, venituri reduse şi aşa mai departe. Încerc să nu scap din mână niciun domeniu. La mine e militărie că altfel nu merg treburile mai ales în condiţiile unei crize financiare prelungite. Sunt nemulţumit însă că diferenţa dintre cei cu studii superioare şi cei fără studii s-a micşorat considerabil în ceea ce priveşte salarizarea. Din 12 salariaţi ai Primăriei 6 sunt cu studii superioare. Şi un alt aspect, eu niciodată nu am lucrat cu neamuri.

Revenind, fiecare salariat de la Primărie îşi cunoaşte treaba, merge o rezolvă sau nu dar vine şi raportează pentru a găsit soluţii împreună dacă el n-a reuşit. Şi mai spun ceva: mie îmi pare rău că am îmbătrânit devreme”, a concluzionat primarul comunei Puşcaşi, Neculai Ignat.

Nu ştiu alţii cum sunt, dar văzând îndârjirea şi hotărârea unui om pentru a reuşi în folosul comunităţii, apare limpede un adevăr: ţara este săracă în aleşi care doresc şi luptă să facă ceva în folosul comunităţilor şi al ţării în general. De ce e aşa? Greu de spus. Aşa cum afirmat de fiecare dată, dacă mai mulţi parlamentari, unii miniştri ar lucra cu aceeaşi convingere ca unii aleşi locali, România ar fi departe…

Leave a Comment