Comuna mare, nevoie de investitii pe masura marimii si o echipa de succes in fruntea comunei Forasti din judetul Suceava

Apa curenta in peste 80% dintre gospodarii, proiect de canalizare, modernizare drumuri, proiect pentru doua sali de sport, pentru camin cultural nou, intretinerea celor 83 kilometri de drumuri comunale, scoli noi si modernizate, proiect pe masura 3.2.2 in lucru, acestea sunt cateva din reusitele si investitiile initiate in comuna Forasti din judetul Suceava, in fruntea careia se afla pentru al treilea mandat ambitiosul primar Bradut Avramia.

Investitiile publice in modernizarea comunei au atras investitii private. La Forasti se va amenaja un parc eolian si tot aici functioneaza 5 balastiere, mai multe ferme de vite, un abator autorizat si un punct de sacrificare autorizat, alaturi de alte cateva zeci de asociatii familiale si persoane fizice autorizate.

O alta reusita a administratiei locale este solutionarea problemei iazului stapanit abuziv de o societate piscicola. Terenul pe care se afla iazul va ajunge in sfarsit la adevaratii proprietari, iar in viitorul apropiat aici se va amenaja un iaz pentru pescuit sportiv si un loc de agrement.

„In doua mandate am rezolvat circa 50% din problemele comunitatii si din ceea ce am promis, dar intre timp au aparut si alte probleme care au necesitat rezolvare. Acum avem apa curenta in 80% din comuna, avem masina de salubrizare, avem serviciu de paza, serviciu de apa, adica incet, incet ne apropiem de conditiile de trai dintr-un oras. Daca ai utilitati, drumuri bune, institutii publice modernizate care sa asigure buna functionare a comunitatii, inseamna ca am creat posibilitati certe de dezvoltare a comunei”, spune optimist Bradut Avramia, primarul comunei Forasti.

„Daca nu-mi da bani CJ nu-mi trebuie, daca-mi da imi trebuie…”

Intrand pe poarta judetului Suceava dinspre Iasi retii ca ai intrat intr-un tinut manastiresc, dar mai retii ca „aerul” se schimba. Ultimii ani au insemnat pentru comunitatile din acest judet al Moldovei un salt spectaculos. Aici, in majoritatea comunitatilor locale, vorbesti de gaze naturale, alimentare cu apa, canalizare, scoli modernizate, ba chiar si de o mentalitate mai constructiva. Ca asa-s oamenii in aceasta zona. Intai se ajuta singuri, cauta solutii, trudesc si abia apoi solicita sprijin de la judet sau de la centru.

Comuna Forasti incepe de la nationalul Iasi-Suceava si se intinde pe o suprafata mare. E vestita prin manastirea Sfantul Mina, care se inalta maiestuos pe o culme de poate fi zarita de catre orice trecator pe drumul national. La cativa kilometri de la nationalul Iasi-Suceava se afla satul centru de comuna. Chiar la intersectia dintre drumul national si drumul spre Forasti te intampina o scoala modernizata recent, un camin cultural bine intretinut, semn ca nimic din ce inseamna dezvoltarea comunei nu scapa atentiei administratiei locale.

La inceputul unui nou an, intr-o zi care aducea mai mult a primavara, am ajuns la Forasti ca sa vedem ce reusite au fost in anul ce tocmai s-a incheiat si ce proiecte sunt pentru noul an. „Avem proiecte importante in lucru. Sa vedem ce o sa faca guvernantii, ca noi avem proiecte pentru doua sali de sport, iar ministrul de resort a spus ca vor intra in lucru 110 la nivel national. Macar una din doua sa se contruiasca si la Forasti. Sa se mai <<aseze>> putin Guvernul si vom vedea. Am facut proiecte pentru constructia unei sali de sport la Forasti si alta in satul Manolea. Mai avem apoi un proiect pentru construia unui camin cultural, conform actului normativ privind constructia unor asezaminte culturale in sate. Am <<prins>> proiectul si lucrarile au inceput. Din contributia noastra am scos constructia din pamant. E un camin mare, frumos de 30 pe 40 de metri.

De asemenea, avem proiect pe masura 3.2.2 care se afla in faza de lictiatie pentru executie. In acest proiect am incercat sa prind investitii pentru rezolvarea principalelor probleme. Avem acum in 80% din comuna apa curenta, cu apometru in casa la fiecare, exact ca la oras. Avem, de asemenea, masina de salubrizare si serviciu de salubrizare. Fiecare casa are pubela de gunoi. Mai avem serviciu de paza, serviciu de apa cu doi angajati, deci am incercat sa facem acel nucleu de servicii care permite o buna gospodarire a comunitatii”, spune primarul Bradut Avramia.

„Regelui ii dai 50 000 hectare si unui mic proprietar ii iei 8 ari de teren…!”

Omul sfinteste locul si oricat ai vrea sa nu dai crezare acestei zicale nu poti. Degeaba are un sef al administratiei locale bani cu duiumul daca nu-i utilizeaza eficient. Sau degeaba sunt posibilitati de finantare daca nu exista interes. Acesta e si principalul motiv pentru care exista diferenta mai mari sau mai mici intre comunitati. Si nu poti sa nu te bucuri atunci cand vezi ca gandirea si mentalitatea oamenilor se indreapta spre dezvoltare. Pentru ca Dumnezeu iti da insa nu-ti baga in traista si daca stii sa profiti de oportunitatile aparute ai numai de castigat.

Pe langa investitiile publice necesare, seful administratiei locale din Forasti nu a neglijat nici probleme oamenilor, care de fapt sunt tot ale comunitatii. Una dintre marile nemultumiri si nedreptati, pe care au indurat-o ani la rand gospodari din Forasti, dar si din cateva comune vecine, se refera la iazul care inca se afla in administrarea unei societati piscicole din Falticeni. Terenul pe care se afla iazul este al oamenilor, dar abuziv si la limita legii, societatea in cauza a administrat iazul. Adica a cules roadele de pe proprietatile oamenilor. Prin demersuri sustinute ale oamenilor sprijiniti de administratia locala, iata ca minunea s-a petrecut. „Problema proprietatilor oamenilor care detin terenuri unde-i iazul e aproape de solutionare. Ei (reprezentantii societatii piscicole, n.r.) au incercat si probabil au reusit sa modifice o anexa pentru modificarea titlurilor de proprietate. Dar la rege ii dai 50 000 hectare si unui cetatean ii iei 8 ari? Nu e corect. Acum lucram la planul parcelar si in curand oamenii isi vor primi proprietatile. Piscicola probabil a simtit ceva si au secat iazul ca sa pescuiasca dar nu au mai dat drumul la apa in iaz. Daca proprietarii vor fi de acord, ma gandesc sa administreze primaria iazul si sa-l amenajam pentru pescuit sportiv si agrement, mai ales ca avem in apropiere o suprafata de 34 hectare de teren care poate fi cultivata. Proprietarii vor beneficia de o cota de peste. Iazul se va autofinanta, oamenii o sa fie multumiti, iar la bugetul local va avea niste venituri.

Fiindca veni vorba de venituri la bugetul local, pe raza comunei se vor amplasa 10 turbine pentru energie eoliana care vor aduce beneficii si comunitatii. Un calcul estimativ arata ca o turbina ar aduce in jur de un miliard lei vechi venit la bugetul local. Nu sunt multumit insa de faptul ca unele societati care activeaza pe raza comunei nu platesc la bugetul local. Am discutat problema si cu primul ministru si cu ministrul Administratiei, Vasile Blaga, la intalnirea asociatiei comunelor din Romania, pentru modificarea Codului Fiscal in asa fel incat filialele societatilor comerciale sa plateasca taxele pe plan local, unde activeaza, nu la sediul central. Avem cinci balastiere pe plan local si evident ca strica drumurile prin activitatea lor, dar nu platesc nimic la bugetul local. Ori noi avem circa 83 kilometri de drumuri comunale pe care trebuie sa le intretinem. Tocmai de aceea, am achizitionat la primarie buldoexcavator, masina de transport balast, iar in fiecare an avem plaja de exploatare balast. Altfel ne-ar fi trebuit multi bani pentru intretinerea drumurilor. Daca o masina de balast noi, primaria, o aducem cu 70-80 lei, cu o firma autorizata ne-ar fi costat cel putin 300-400 lei”, a mai spus in continuare primarul Avramia.

Economii facute la anumite lucrari si investitii neplatite de Guvern…

Investitiile mari in dezvoltarea comunitatii inseamna si o buna chibzuire a banului public. „Proiectul mare, finantat din fonduri europene, a fost depus in 2008 si s-a semnat contractul de finantare pe 26 iunie 2008, iar acum se afla in faza licitatie de executie. Ca urmare a economiilor facute la toate licitatiile din acest proiect (proiectare, diriginte de santier, verificator) s-au adunat circa 3 miliarde lei vechi si am fost nevoit sa fac un act aditional la contract, iar aceasta suma de bani a fost orientata ca extinderea retelei de apa si modernizarea unor sectoare de drum. Acum asteptam de la Bucuresti actul aditional. Era pacat sa se piarda 3 miliarde lei vechi. Licitatia de executie va avea loc undeva la sfarsitul acestei luni, iar dupa adjudecare voi merge la Fondul roman de garantare pentru obtinerea a 50% din suma, respectiv 50 miliarde lei vechi, pentru demararea lucrarilor si efectuarea primelor plati in contul proiectarii, diriginte de santier, adica sumele eligibile care sunt in proiect. E o investitie care aduce cinste comunei si efectele se vor vedea in doi ani cat dureaza investitia, dar mai ales dupa finalizarea acestei investitii, in cresterea nivelului de trai. Apa curenta avem peste 80%, canalizare am proiect pe ordonanta 7, se afla in executie, pe zona Forasti, 13 kilometri lungime, cu statie de epurare, statie de pompare, e realizat cam 5%, dar am reusit sa cumparam toata teava. In proiectul mare mai intra drumuri, extindere alimentare cu apa, canalizare, reabilitare camin cultural si infiintare muzeu satesc, un centru de consiliere si achizitia unei masini pentru intretinerea drumurilor, la care am facut licitatia si spre sfarsitul acestei luni va fi adusa. Important e ca UE nu permite achizitia de utilaje vechi si astfel am cumparat o masina noua cu lama pentru deszapezire, dispozitiv de imprastiat nisip, remorca si cositoare laterala.

Tot ca un fapt bun, tinand cont si de aceasta criza care pe administratiile locale se va acutiza, am un program pentru spatii verzi care s-a aprobat, de 6 miliarde lei vechi si stau in asteptare. Iar la finalizare avem un proiect pe HG 577, in valoare de 5,7 miliarde lei vechi, realizat 90%, la care Guvernul trebuie sa mai plateasca 2, 370 miliarde. Proiectul include modernizarea unui sector de drum, cu rigole betonate in zonele de deal si poduri si podete. Avem scoala noua inaugurata nu demult la Uidesti, la care Guvernul trebuie sa mai achite 4 miliarde si 9 milioane lei vechi. Constructorul e gospodar si a finalizat lucrarea din resurse proprii. Tot pe hotarare de guvern s-a realizat scoala de la Forasti, dar aici lucrarile au fost abandonate momentan ca nu mai sunt bani. Din totalul de 7 miliarde s-au alocat 4,2 miliarde si mai trebuie sa primim 2,7 miliarde lei vechi. Mai avem aproape de finalizare grupuri sanitare la scoala din satul Manolea. Si tot prin hotarare de guvern am obtinut numai pe hartie un miliard pentru renovarea scolii de la Manolea. Am inlocuit pardoseala si tamplaria ca-s vechi de peste 30 de ani. In total, Primaria Forasti trebuie sa primeasca de la Guvern 8,4 miliarde lei vechi. Sper ca Guvernul sa-si respecte angajamentele asumate.

O alta investitie importanta s-a realizat printr-un proiect PHARE, in valoare de 40 miliarde lei vechi. E vorba de achizitia de pubele pentru fiecare casa si a unei masini de transport gunoi. Asa noi reusim sa mentinem comuna curata la preturi mult mai mici decat alte comunitati”, a concluzionat primarul comunei Forasti.

Investitiile derulate, dar si proiectele in lucru au necesitat munca multa, ce urmeaza?, l-am intrebat in continuare pe primul gospodar. „Sunt investitii mari, insa fara proiecte nu faci nimic. Mai departe, ma rog sa fiu sanatos pentru a finaliza ce am inceput si apoi vom vedea”, a incheiat in aceeasi nota optimista primarul Bradut Avramia.

La fel cum spuneam si la inceput, iata ca acolo unde exista vointa se  poate… (CT)