Bilanţul după 40 de luni în Uniunea Europeană „prins” şi într-un material documentar realizat de Consiliul Judeţean Suceava arată că în această zonă a Moldovei interesul pentru proiectele europene este la fel de mare în sectorul public dar şi în cel privat. „Lupta” pentru fonduri europene a început de când Gheorghe Flutur era ministru al Agriculturii. Atunci a „bătut” judeţul şi a discutat cu oamenii convingându-i să facă proiecte europene pe agroturism şi produse agricole ecologice. Altfel spus a promovat un principiu simplu: dezvoltarea se face exploatând bogăţia existentă. Aşa cum spuneau multe personalităţi publice şi specialişti întâlniţi în peregrinările noastre jurnalistice, din multe zone ale Moldovei, nu poţi să ai pretenţii să faci avioane dacă zona se pretează la agroturism, de exemplu.

Aşa s-a ajuns ca în 40 de luni în UE judeţul Suceava să iniţieze proiecte de 1,2 miliarde euro. E o realizare de excepţie care arată că aici s-au înţeles bine conceptul şi mecanismele europene.

În ceea ce priveşte investiţiile publice, cu fonduri europene, în ultima perioadă la Suceava s-a produs o explozie, acum 18 comunităţi având proiecte în lucru şi alte câteva zeci au proiecte ce vor intra la finanţare. Anul trecut s-a lucrat în forţă la Suceava pe drumurile naţionale, judeţene şi comunale, iar anul acesta, chiar dacă e criză, se lucrează aproape la fel.

Un alt subiect important în judeţul Suceava este celebrul proiect Utilităţi şi mediu iniţiat de fosta conducere a Consiliului Judeţean care a gândit greşit că populaţia judeţului trebuie să plătească investiţia în magistrala de gaz. Acest proiect mai are o aberaţie: sunt comunităţi care plătesc o parte din investiţie dar nu vor beneficia de niciun serviciu. Altfel spus plătesc pentru conducta de gaz dar comunităţile respective nu vor avea gaz metan. E o piatră de încercare pentru conducerea actuală a Consiliului Judeţean, însă preşedintele Gheorghe Flutur se pare că a găsit soluţii pentru continuarea proiectului, în aşa fel încât investiţia realizată până acum să nu fie pierdută.

Rep: Cum vedeţi situaţia actuală?

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur: V-am spus în mare câteva din priorităţile pe care Suceava le are în momentul de faţă, dar sunt şi neîmpliniri, nu putem spune că am rezolvat totul. La drumuri anul trecut a fost bine, s-a lucrat mult. Numai pe drumul naţional 17 toate intersecţiile cu drumurile judeţene au fost amenajate pentru a putea prelua traficul turistic spre obiectivele din zonă. La intersecţia cu Ciprian Porumbescu „Lira” a fost amenajată, acolo ţinem şi concerte, iar drumul judeţean duce turiştii spre Complexul Ciprian Porumbescu din comuna cu acelaşi nume. Mergem mai departe spre Cacica şi aici avem proiect pentru salina de la Cacica, apoi traseul continuă spre Voroneţ, Frasin, Ostra unde sunt Codri seculari. Acest drum va deveni traseu turistic. Ambiţia mea este să realizăm cât mai multe trasee turistice, iar pe drumuri să fie amenajate parcări şi locuri unde se pot comercializa produse tradiţionale. Am alocat fonduri mai multor comunităţi locale pentru amenajarea unor astfel de puncte. Unele comunităţi au şi amenajat locuri în care să se poată comercializa decent produse tradiţionale, artizanale, dar şi fructe de pădure ori alte produse. Mergeţi acum la Vama sau la Gura Humorului şi veţi găsi locuri amenajate de unde puteţi cumpăra fragi ori alte fructe de pădure. Ideal ar fi să avem bani pentru a asigura condiţii mult mai bune, dar până atunci nu-i putem lăsa să stea în urzici pe marginea drumului. Strică imaginea judeţului. Trebuie să le asigurăm condiţii decente şi în acest scop am solicitat primarilor să amenajeze tarabe ca oamenii să-şi vândă produsele.

Drumul Talienilor, Drumul lui Nechifor Lipan…

Rep: Aţi făcut un lucru deosebit prin amplasarea porţii bucovinene la intrarea în judeţ. Aţi mers mai departe cu acţiuni de tipul: Paştele în Bucovina, Drumul ouălor încondeiate, Crăciunul în Bucovina. Ce urmează?

Gheorghe Flutur: Am început un proiect finanţat de Ministerul Turismului denumit Drumul Talienilor. Tot în acea zonă de la Mălini, de la pârtia de schi, spre Sabasa, facem Drumul lui Nechifor Lipan, ca să ieşim în circuitul turistic spre Lacul Bicaz. Am străpuns muntele. Un alt drum în lucru este la Baia, apoi la Râşca spre Mănăstirea Slătioara.

Nu am lăsat deoparte pe nimeni, i-am invitat pe toţi în proiectele mari de promovare, de turism, Paşte în Bucovina, Crăciun în Bucovina. N-am eliminat pe cei care nu-s din Bucovina.

Mai avem de lucru în zona Fălticeni-Dolhasca. Acum drumul arată rău. Dar am început un proiect cu drumul care leagă Probota de Dolhasca şi se asfaltează. E un proiect de 3 milioane euro, pe fonduri europene. De asemenea, am pregătit un proiect spre Lespezi din judeţul Iaşi. N-are decât să vină şi Iaşul încoace. Trebuie să recunosc faptul că am şi lucrări multe iar în unele situaţii nu prea facem faţă, dar este foarte mult de lucru. După cum spuneam, am început la Dolhasca spre Probota, la Vereşti şi la Dărmăneşti spre Siret, acestea sunt drumuri pe care le facem. Sunt multe drumuri în lucru sau care vor intra în lucru, dar important este DN 17 care-i coloana vertebrală a zonei turistice şi atunci a trebuit să stau cumva concentrat pe această arteră importantă. Mai sunt şi alte drumuri pentru care acum nu am bani să le facem, cum ar fi cel care leagă Câmpulung Moldovenesc de Stulpicani, spre Codrii Seculari, e un drum de interes.

„Nu putem să rămânem la 80% import de mâncare…”

Rep: Spuneaţi de Fondul de garantare a creditului rural. Dacă devine acesibil, nu numai teoretic, atunci situaţia se schimbă pentru tinerii fermieri din mediul rural…

Gheorghe Flutur: Acest fond a lucrat bine când eram eu ministru pe programul SAPARD, cu micii fermieri. Sunt tineri care n-au cu ce garanta ca să dezvolte unele activităţi şi trebuie sprijiniţi. După înfiinţarea biroului de la Suceava vom merge şi în celelalte judeţe ale Moldovei pentru instruire şi prezentare a sprijinului de care pot beneficia micii fermieri. Nu putem să rămânem la 80% import de mâncare. Şi atunci dacă undeva trebuie să facem ceva aici e… La diversele întâlniri din cadrul Euroregiunii Prutul de Sus, cu partea ucraineană, organizaţie la care sunt preşedinte ca şi la Agenţia de dezvoltare Nord Est, le-am prezentat materialul Suceava 40 de luni în Uniunea Europeană. Pe SAPARD avem peste 100 pensiuni turistice făcute cu fonduri europene. Apoi avem unităţi de procesare: fabrici de lapte, de carne. Avem făcute cu fonduri europene 5 abatoare moderne şi vreo 23 de fabrici de lapte, din programul Fermierul de când eram ministru. Dar acum apare altă problemă. Nu mai este lapte şi nu mai sunt animale, deci nu mai au ce tăia. De aceea, trebuie acum încurajaţi micii fermieri să crească animale pentru carne şi lapte. Pe oaie există o linie de procesare şi e un lucru bun. Şi de asta vreau să modernizăm şi aeroportul ca să se poată face transport cargo în Siria, de exemplu, unde există cerere de carne de oaie. Bucovina are păşuni care nu sunt exploatate, deci potenţial există. Astea sunt strategiile care trebuie puse în aplicare.

Rep: E o competiţie în ceea ce priveşte modernizarea aeroportului Ştefan cel Mare din Suceava şi cel din Iaşi?

Gheorghe Flutur: Nu. De ce să fie dispută? Eu am câteva motive importante. Primul este turismul. Şi mă voi bate până în pânzele albe. Greşeşte cine pune problema aşa. Suceava pe turism este un nod foarte important. Noi avem 350 000 de români în nordul Bucovinei, iar de la Cernăuţi până aici faci mai puţin de o oră şi apoi poţi zbura de la Suceava unde vrei în UE. Cu viză, bineînţeles, pe care o poate obţine în procedură de urgenţă. Avem şi podul de la Rădăuţi Prut, iar nordul Republicii Moldova vine tot aici. Aşadar, nu poate fi vorba de concurenţă cu Iaşul.

Revenind la proiectele europene, vreau să vă mai spun că la evenimentul deosebit organizat la Centrul Bucovina le-am prezentat catalogul cu proiectele iniţiate de judeţul Suceava şi au fost impresionaţi. Apoi am mers pe teren şi le-am arătat investiţii publice şi private realizate prin proiecte europene. Sigur, catalogul 40 de luni în UE cuprinde toate proiectele iniţiate şi când au văzut valoarea totală s-au „speriat”.Noi avem acum proiecte de 700 milioane euro, din care se lucrează la investiţii de circa 300 milioane euro. Sunt 170 proiecte depuse după 2000 care însumează circa 1,2 miliarde euro, numai pentru drumuri.

Rep: Care-i perspectiva?

Gheorghe Flutur: Perspectiva se poate anticipa, iar interesul meu este să am aici o poartă de intrare, de asta am spus că mă voi bate până în pânzele albe pentru aeroport. Şi vom găsi soluţii pentru modernizarea acestui obiectiv.

Rep: Ce faceţi cu proiectul Utilităţi şi mediu pentru care s-au cheltuit mulţi bani şi a fost gândit rău, iar unele comunităţi plătesc fără să beneficieze de servicii?

Gheorghe Flutur: Deşi e proiectul celor dinantea mea (fosta conducere a CJ Suceava, n.r.) nu l-am privit cu răutate, l-am deblocat şi, având în vedere că se bazează pe un credit care va fi plătit de populaţia judeţului, n-am altă ieşire decât să caut să-l finalizez. Ca atare, am finalizat centralele de la Rădăuţi, Câmpulung, cu bani aduşi de la Bucureşti, iar acum se lucrează la conducta de gaz de la Frasin la Câmpulung, iar în această iarnă va fi gaz metan acolo. Avem şi operator de gaz, Transgazul preluând magistrala. Greşeala care s-a făcut este că a fost obligată populaţia să plătească magistrala. O astfel de investiţie nu se face pe spatele populaţiei ori aşa au gândit cei dinaintea mea. Pentru celelalte greşeli din proiect sunt instituţii ale statului care cercetează. Anul viitor vor continua lucrările la gaz spre Vatra Dornei.

Rep: Dacă la Suceava comunicarea este relativ bună, la nivel central e catastrofal. Oamenii nu cunosc politicile şi măsurile guvernamentale, nu le înţeleg pentru că nu există comunicare eficientă. Sunteţi vicepreşedinte al partidului de guvernământ şi un foarte bun purtător de mesaj, când veţi explica oamenilor necesitatea măsurilor adoptate, pentru că acum „cineva” încearcă să isterizeze societatea?

Gheorghe Flutur: Aveţi dreptate. Cred că întâi trebuie să se aplice acest program de austeritate şi după aceea trebuie să iniţiem un program foarte clar de comunicare. Parlamentarii PDL şi toţi factorii de decizie trebuie să explice oamenilor partea reală, necesitatea măsurilor adoptate şi perspectivele. Avem nevoie de mesaje constructive. De aceea, dacă m-aţi urmărit pe mine în ultima perioadă, aţi văzut că m-am retras din „centru” şi m-am ocupat pe partea de administraţie, de construcţie. Avem mult de lucru şi nu cred că e benefic să pierdem timpul cu discuţii sterile. Acest stil nu construieşte… (EL)