Aşezată în partea de sud a judeţului Botoşani, la 25 de kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ, pe DJ 297, localitatea Suliţa este reşedinţa comunei cu acelaşi nume. Actuala hartă administrativă a comunei Suliţa numără trei sate, Suliţa, Dracşani şi Cheliş, aşezări care totalizează 3 140 de suflete. Un punct de reper important al comunei, recunoscut până dincolo de graniţele judeţului, îl reprezintă iazul Dracşani, o imensă întindere de apă care îl situează, după mărime, ca fiind cel mai mare din Moldova. Economia comunei are un caracter agrar. Principalele culturi sunt: porumbul, grâul, orzoaica, sfecla furajeră, floarea soarelui, cartoful, fasolea şi pomi fructiferi. Pe raza comunei funcţionează: două mori de porumb, un abator, trei prese de ulei, un atelier lemnărie, un atelier fierărie, o fermă piscicolă, o brutărie. Activitatea principală care caracterizează Suliţa este cultivarea terenurilor agricole şi creşterea animalelor. Ca obiectiv turistic important figurează Mănăstirea Cozancea situată la 5 kilometri de centrul comunei, la poalele pădurii Cozancea. Pentru potenţialii investitori, administraţia locală facilitează: concesionări terenuri, forţă de muncă pregătită în diverse domenii, terenuri pentru construcţii şi scutiri de taxe şi impozite. În prezent, conducerea administrativă a comunei Suliţa este asigurată de primarul Costinel Ciubotariu, ajutat în activitatea administrativă de viceprimarul Romel Ionescu şi secretara Primăriei, Marineta Berdar. În privinţa învăţătorului Costinel Ciubotariu, menţionăm că primul mandat de primar al comunei l-a avut în perioada 1990 – 1992, fiind practic primul primar suliţean după evenimentele din decembrie 1989. Apoi, câştigând încrederea consătenilor,  Costinel Ciubotariu şi-a trecut în cont şi al doilea mandat de primar, în perioada 1992 – 1996. Iar în vara anului 2008, învăţătorul Ciubotariu a fost votat din nou primar al comunei de către majoritatea consătenilor săi.

Criza financiară a blocat investiţiile propuse pentru 2010

După câştigarea celui de-al patrulea mandat de primar la Suliţa, în urma „localelor” din 2008, Costinel Ciubotariu şi-a propus să promoveze o serie de proiecte îndrăzneţe care să ducă la promovarea comunei. Dar, în cadrul unei discuţii purtate în luna martie a anului în curs, primarul Ciubotariu afirma: „Cred că în acest an, dominat de criza financiară, va fi greu”. Şi acum, la vreme de noiembrie 2010, către sfârşit de an, vorbele edilului şef al comunei s-au adeverit. Pentru că, în cazul administraţiei locale din Suliţa, lipsa fondurilor financiare au constituit un mare handicap în realizarea de noi investiţii. „Pentru anul în curs, priorităţile administraţiei locale sunt în funcţie de bugetul alocat şi, ca la multe alte primării din judeţ şi la Suliţa bugetul pe 2010 este mai mic decât cel din 2009 cu 48 000 lei. Din cele 1 821 mii lei, reprezentând sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate, 1 560 mii lei sunt pentru cheltuielile de personal din învăţământ, 62 mii lei pentru plata ajutoarelor sociale şi 199 mii lei pentru plata asistenţilor persoanelor cu handicap. Totalul sumelor de echilibrare a bugetului local în 2010 este de 388 mii lei”, afirma primul gospodar al comunei în urmă cu opt luni. Acum, la vreme de toamnă, l-am găsit pe primarul Ciubotariu supărat şi dezamăgit, „Pentru că în 2009 am cheltuit 200 000 lei la proiecte europene. Am depus şase proiecte importante pentru dezvoltarea comunei. În cadrul Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), la Măsura 322, am prins un proiect de 2,5 milioane de euro cu: extinderea reţelei de apă şi canalizare în comună, reabilitarea Primăriei şi Căminului cultural, modernizarea unor drumuri comunale. Tot la FEADR, Măsura 125, avem depus un proiect de un milion de euro, privind reabilitarea a 15 kilometri de drumuri de exploataţie în extravilanul localităţii, proiect pentru care am obţinut maxim de puncte şi a fost primul proiect de acest gen depus la nivelul judeţului Botoşani. Din cele 390 de proiecte, eligibile şi nefinanţate, Suliţa se află pe locul 55, din totalul de 167 de primării aflate în competiţie. Mi s-a spus că la următoarea sesiune vom primi şi noi finanţare. În cadrul proiectului transfrontalier <<Colaborare transfrontalieră privind dezvoltarea managementului în situaţii de urgenţă>>, finanţat prin programul de vecinătate România – Ucraina – Moldova – ANPI 2007-2013, am avut în vedere întărirea relaţiilor cu administraţia locală din localitatea Noua Suliţă din Ucraina, localitate condusă de primăriţa Maria Nicorici. Menţionez că între Suliţa şi Noua Suliţă a fost deja perfectat un protocol de înfrăţire care se află în desfăşurare, fiind până acum derulate două întâlniri de lucru. Prin acest proiect ne-am propus achiziţionarea unei maşini de intervenţii, cu toate dotările necesare, pentru Situaţii de Urgenţă. Un alt proiect este inclus în Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului, prin realizarea de spaţii verzi în comună, potrivit normelor Uniunii Europene. În acest sens, între satele Suliţa şi Dracşani, pe o suprafaţă de aproximativ 6 000 metri pătraţi, intenţionăm amenajarea unui parc de agrement, dotat cu toate utilităţile, plantarea unor puieţi din specii diferite şi crearea unui parc de joacă pentru copii. Proiectul pentru energia verde este un alt obiectiv major al administraţiei locale. Componentă a Programului Operaţional Sectorial <<Creşterea competitivităţii economice>>, proiectul are în vedere iluminatul public stradal pe o lungime de 15 kilometri şi asigurarea consumului de energie electrică în şcolile şi grădiniţele din satele Suliţa şi Dracşani, în căminul cultural, primărie şi cimitirul comunal. Energia verde va fi furnizată prin intermediul panourilor solare care vor fi montate pe instituţiile publice, urmând ca pe stâlpii stradali să fi amplasate panouri mici, de putere mică, cu acumulatori. La Măsura 111, din cadrul Programului operaţional de dezvoltare a capacităţii administrative, în perioada 2007-2013, a fost cuprins proiectul <<Îmbunătăţirea capacităţii de reglementare şi planificare strategică a autorităţilor administraţiei publice locale din comuna Suliţa>>. Acest proiect are în vedere dotarea cu echipamente şi calculatoare, mobilier de birou şi organizarea de cursuri pentru perfecţionarea profesională a personalului din primărie. Am fi dorit să împrejmuim baza sportivă din Suliţa, unde este terenul pe care joacă echipa locală Lacul Suliţa în Campionatul judeţean, să se realizeze Planul Urbanistic General, pentru care ne trebuie 60 000 lei şi să construim o grădiniţă în satul Cheliş. Şi, nu în ultimul rând, să continuăm reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri”, ne-a declarat primarul Costinel Ciobotariu.

Şi totuşi ceva s-a mişcat în acest an…

Spiritul incontestabil de gospodar al primarului a făcut ca 2010 să nu treacă fără a nu se realiza ceva în comună. „Am reuşit, cu fonduri proprii, să reabilităm 2,5 kilometri de drum comunal, între localităţile Dracşani şi Poieniţa, folosind utilaje proprii. În acest an am renunţat la organizarea Festivalului crapului, din cauza lipsei de fonduri. Am lucrat la Proiectul comun de mediu, care are parteneri comunele: Suliţa, Lunca, Blândeşti, Călăraşi, Albeşti, Todireni, Hlipiceni şi Răuseni şi care constă în colectarea, selectarea şi transportul gunoiului menajer la rampa judeţeană de la Botoşani. Suntem în faza de finalizare a construirii platformelor de colectare şi am achiziţionat două autogunoiere, un compactor şi un camion de transport. Tot în acest an am reuşit să realizăm în regie proprie, pe o distanţă de doi kilometri, o aducţiune cu apă în Suliţa, cu apă trasă din Amara, o zonă cu izvoare, de această investiţie beneficiind 500 de gospodării din comună. Lucrarea ne-a costat 15 000 lei”, a precizat edilul şef al comunei Suliţa.

Iar finalul dialogului a fost axat tot pe resursele financiare, dar mai ales pe ceea ce se va întâmpla anul viitor. „Din ceea ce am văzut, mari speranţe nu pot să-mi fac nici pentru 2011. Ne-au fost alocate de către Direcţia de Finanţe Publice 312 000 lei, ca sume de echilibrare de la bugetul statului, în timp ce alte comune, de acelaşi grad ca a noastră, au primit sume mult mai mari. Pur şi simplu nu înţeleg cum au fost calculate şi distribuite aceste sume. Iată doar câteva exemple ale repartizării pe comune: la Răuseni – 519 000 lei, la Prăjeni – 742 000 lei, la Ibăneşti – 893 000 lei, la Hudeşti – 1 243 000 lei, la Vlădeni – 786 000 lei, în timp ce pentru oraşul Flămânzi s-au alocat 1 376 000 lei. Este incredibil! Şi pentru că un necaz nu vine niciodată singur, mai avem de recuperat şi restanţe de la diverşi agenţi economici care derulează activităţi economice pe raza comunei noastre. Am fost nevoit să informez Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor, despre faptul că deputatul Florin }urcanu, originar din Dracşani, are la bugetul local al comunei Suliţa o datorie de 30 000 lei, din care 6 000 lei reprezintă taxa de concesiune a unei suprafeţe de 90 hectare de păşune, iar 24 000 lei sunt impozite şi taxe pentru clădirile societăţii Poieniţa SRL. Este cea mai mare datorie pe care o are un investitor de pe raza comunei Suliţa. Cum speranţa moare ultima, sper din tot sufletul ca totuşi 2011 să fie un an mai bun şi să punem în practică măcar proiectul FEADR, cu Măsura 322. În rest, să ne ţină Dumnezeu sănătoşi pe toţi că vom găsi cumva soluţii să le rezolvăm pe toate. Consătenii mei trebuie să ştie că executivul Primăriei face tot ce este omeneşte posibil ca lucrurile să meargă înainte şi să supravieţuim crizei financiare”, a concluzionat primarul Costinel Ciubotaru. (Gabriel BALAŞA)