Ce am învăţat din ultimele evenimente naturale? Nimic. Nici oamenii, nici autorităţile nu se înghesuie să prevină efectele inundaţiilor şi „filmul” se repetă aproape an de an. Cu mici excepţii, zonele afectate în anii din urmă au fost găsite de ploile de acum în aceeaşi situaţie. Legea privind asigurarea obligatorie a locuinţei e încă tărăgănată de parlamentarii care-s ocupaţi cu înjurături politice şi afaceri personale, instituţiile care se ocupă de cursurile apelor şi de protecţia mediului s-au obişnuit doar să aplice amenzi şi am ajuns la ultimul bastion: primarii. Aceştia fac atât cât pot, unde există interes bineînţeles, dar nu e de ajuns. În rest, presa consemnează şi speculează anumite reacţii ale cetăţenilor sau ale oficialităţilor. Dacă un nebun aruncă o roşie ori un ou înspre premierul României, presa titrează mare că premierul a fost bătut cu roşii. Dacă un alt nebun vrea luna de pe cer de la preşedinte, presa titrează mare că preşedintele a fost „luat la întrebări” de cetăţeni. Prin grija unor mafioţi ajunşi patroni de trusturi de presă, s-a ajuns ca proştii şi nebunii să fie profeţi în ţara noastră…

Tragedii aşteptate…

S-a ajuns într-o situaţie aberantă din cauza regimului impus de Iliescu, în care statul era tătuc, dar ţinea în sărăcie tot poporul. Mai peste tot, în caz de nenorocire, cum avem zilele acestea, auzim formula „să se facă”. Nimeni, nici în situaţia în care şi-a construit casa în albia râului ori nu a desfundat sau nu şi-a făcut şanţ în dreptul propriei gospodării, nu a curăţat canalele şi podurile de gunoaiele aruncate aiurea de cei prost crescuţi, dar nimeni nu se gândeşte dacă nu cumva şi el are vreo vină. Oricine este vinovat, inclusiv Dumnezeu, dar el nu. Cineva (de regulă statul ca noţiune inexplicabilă, o entitate supremă…) trebuia să vină să-i mute casa din albia râului sau să-i construiască acum alta. Cineva trebuia să vină să-i decolmateze canalul ori albia râului din spatele casei. Cineva acum trebuie să-i dea mâncare, băutură, haine şi tot ce-i trebuie ca să el, Măria Sa Cetăţeanul, să trăiască fără griji. E aberant şi e de râs dacă n-ar fi de plâns. Culmea e că mai apar şi jurnaliştii de partid şi de stat sau unii rataţi ajunşi politicieni şi identifică vinovaţii de serviciu: Băsescu, Boc etc. Repet, e de râs dacă n-ar fi de plâns această situaţie. În timp ce unii aleşi locali, judeţeni sau de la centru se gândesc la soluţii, ba chiar mulţi aleşi locali găsesc resurse pentru acţiuni de prevenire (decolmatarea canalelor şi lărgirea albiilor râurilor, construcţia unor diguri de protecţie etc), alţii inventează vinovaţi. Şi am văzut exemple cu duiumul dar nu le repetăm acum, ci doar constatăm o stare de fapt nocivă şi anume fuga de răspundere la nivelul cetăţeanului.

Vom consemna pe scurt situaţia din Moldova şi vom arăta ce şi cum s-a întâmplat în anumite zone, poate aşa se va petrece o schimbare în mentalitatea fiecăruia, iar rataţii ajunşi în politică nu vor mai fi crezuţi atunci când mint cu neruşinare. Decât să arunce o roşie înspre premierul Emil Boc nebunul de la Galaţi ar fi trebuit să-l întrebe pe Dan Nica despre banii aduşi în judeţ, pentru că, nu-i aşa?, a fost ministru. Dar Nica a ştiut să asfalteze la comandă numai în campania electorală. Asta e adevărata realitate, ce nu se spune încă, dar tot mai mulţi cetăţeni o trăiesc.

Apoi legea asigurării obligatorii a locuinţei e ţinută în Parlament de aceiaşi rataţi ajunşi în politică şi care îşi fac timp pentru orice (moţiuni peste moţiuni, contestaţii, declaraţii politice…), dar nu-s în stare s-o finalizeze şi s-o trimită spre aplicare. Dacă măcar jumătate din casele luate de ape ar fi fost asigurate efortul statului, al nostru al tuturor, n-ar fi fost mai mic? Dar pe cine interesează? Cetăţeanul crede că el n-ar nicio obligaţie şi trebuie să i se dea, iar politrucul se ocupă de afacerile personale. Şi cu cât mai mult scandal, adică moţiuni de cenzură şi înjurături şi declaraţii politice, cu atât mai bine, că electoratul nu vede când mai dispare câte ceva…

Bacău – Comune lacustre

Urmare a fenomenelor hidrometeorologice de pe cursul Siretului, mai multe localităţi din judeţul Bacău au fost cuprinse de ape. Cele mai mari distrugeri le-a suferit comuna Săuceşti (cu satul din componenţă, Schineni). Pentru a treia oară, în ultimii ani, această comună este inundată. De câteva zile, peste tot curge apa, ca şi supărarea în inimile sinistraţilor săuceşteni. Ele se duc cu pietrele printre râpi, după ce mătură totul în cale şi iau la vale lucruri, case, recolte, animale şi vieţi omeneşti. Râul Siret subţiat de hidroconstrucţii şi-a readunat apele şi a năvălit în torente peste oameni. Parcă se vede o Moldovă ostenită, oamenii parcă pleacă în bejenie pe văile râului. Casele lor din ape se surpă, bolile sunt un pericol, pe oameni îi aşteaptă sărăcia, îi aşteaptă nimic! Ochii lor plânşi sunt ferestre spre cer. Numai lacrimile vor frământa lutul din care îşi vor face case la loc, pentru că mulţi poate că îşi vor reclădi casele din chirpici sau din paiată, neaşteptând nimic, de la nimeni. Va veni toamna, ca mâine, vine frigul, se-aude venind susurul pâraielor zăpezii care şi ele iar vor prăpădi satele României. Iar bogăţia cuvintelor politicienilor, nu este mai de folos pentru oameni, decât sărăcia lor!

La Săuceşti pe 2 iulie a venit viitura. În Suceava mai înainte. La Iaşi, în zona Paşcaniului acelaşi râu Siret a ieşit din matcă.

Au furat banii pentru dig

Încă de la miezul nopţii s-au tras clopotele la Săuceşti în Bacău şi s-a dat alarma, pentru ca oamenii să se păzească, să-şi salveze animalele, să-şi transporte ceea ce puteau, din faţa potopului, refugiindu-se. Revăzându-şi iarăşi casele scufundate în Siret, localnicii s-au adunat la primărie şi au protestat împotriva aleşilor care, fie s-au baricadat, fie au dispărut. Primarul Ştefăniţă Manea nu a fost de găsit; localnicii intenţionează organizarea unui referendum, pentru suspendarea lui din funcţie.

„Nemulţumirea a fost cauzată – mărturiseşte preotul paroh Ioan Vadana – de faptul că în urma inundaţiilor din anul 2008, guvernul Tăriceanu a promis îndiguirea râului, în zona Săuceşti. Acest proiect nu s-a mai realizat. Din 12 miliarde de lei alocaţi pentru lucrări s-au pus câteva roabe de pământ, pe care apele le-au cărat acum, la marea cea mare. Am fost tot timpul în mijlocul oamenilor, în curtea casei parohiale am primit animale şi am găzduit oameni. Am ajutat cu ce am putut: hrană, alimente…, i-am încurajat pe oameni. Preasfinţitul Episcop Ioachim Bacăuanul Episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului a ţinut permanent legătura cu mine şi m-a îndemnat să stau între oameni, să-i ajut”, a spus în continuare, părintele Vadana.

Ce spune un localnic: „Prăpădul acesta trebuia să fie prevăzut de specialişti şi autorităţi şi putea fi preântâmpinat. Acum ce îndrăzneală vor fi având ei ca să dea ochii cu noi. Premierul a dovedit prudenţă, retrăgându-se de la hotarele comunei, deoarece oamenii nu îl doresc acum în mijlocul lor, iar primarul a fugit!” Dar oamenii de câte ori, din 2008 şi până acum s-au interesat de soarta digului promis? Doar acum când le-a ajuns cuţitul la os şi apele în apele Siretului s-au trezit?

Preşedintele a promis construcţia digului care s-a început demult…

„Vă promit că anul acesta o să aveţi un dig”, a spus preşedintele Traian Băsescu.

Pe lângă cumplita încleştare în lupta cu natura, la Săuceşti necazurile sunt aduse şi de o alarmantă lipsă de organizare, de o neputinţă a autorităţilor locale de a avea sub control comportamentul oamenilor, prin pilda personală, aşa cum este cazul preotului paroh Ioan Vadana sau a Preasfinţitului Episcop Ioachim Bacăuanul. Autorităţile i-au scăpat pe oameni în braţele mâniei şi disperării. După cum aflăm şi de la părintele Constantin Breahnă, paroh la Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Buhuşi, cursul faptelor alunecă în dezordine şi panică. Distribuirea ajutoarelor este deficitară, accesul în sat fiind restricţionat. Însuşi părintele Breahnă nu a avut permisiunea să intre, deşi voia să ducă alimente şi apă la familie. În ce mă priveşte am beneficiat de legitimaţia de ziarist, care nu mi-a folosit însă la a-l găsi pe primar, nici la a-i deschide telefonul încremenit!

Foamea, setea, frigul, lipsa adăposturilor, îngrijorarea, crâncena dezolare, bolile, vin cu Siretul, pe Valea Săuceştiului. Vom reveni permanent cu informaţii. (Aurel V. ZGHERAN)

Efectele ploilor puteau fi evitate

Efectele ploilor puteau fi evitate dacă de douzeci de ani s-ar fi făcut investiţii în ameliorări hidrografice, îmbunătăţiri funciare şi lucrări hidrotehnice. Dar toate instituţiile statului din acest domeniu (Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Agenţia Naţională de Mediu, Apele Române şi altele), dirijate de Guverne puse doar pe căpătuială, au ştiut să-şi împartă premii şi suplimente salariale, să vândă tot ce au putut ca să plătească la partid şi să dea şmecherilor terenuri, utilaje etc. Nicio lucrare serioasă de îmbunătăţiri funciare nu s-a mai făcut în ultimii douăzeci de ani, iar consolidarea digurilor dela Prut, Siret, Moldova e o simplă poveste. Cei de la Mediu ştiu să vină în control şi să aplice amenzi dacă găsesc o pungă de gunoi pe cursul unei ape!

Botoşani – Măsuri urgente pentru sinistraţii din Dorohoi

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Botoşani s-a întrunit pe 3 iulie, în şedinţă extraordinară, pentru a analiza situaţia creată în municipiul Dorohoi de inundaţiile din perioada 28-29 iunie şi stabilirea de măsuri urgente pentru ajutorarea populaţiei afectate. Şedinţa, condusă de preşedintele CJSU Botoşani, prefectul Cristian Constantin Roman, s-a desfăşurat în sala teatrului de la Liceul Grigore Ghica Dorohoi. În cadrul şedinţei a fost aprobată distribuirea a 45 de locuinţe modulare (40 pentru locuitorii din Dorohoi şi 5 în Broscăuţi). Lucrările pentru amenajarea unei tabere de sinistraţi au fost începute în curtea  SC Transport Mixt SA Dorohoi, pe strada Dumbrava Roşie. Locuinţele modulare repartizate au fost dotate, pentru început, cu paturi, pături şi lenjerie de pat. Din cauza inundaţiilor care au lovit judeţul Botoşani au fost evacuate 1 799 de persoane, 1 680 din municipiul Dorohoi şi 119 din 10 comune. Peste 1 500 dintre acestea stau la rude, iar 210 sunt cazate la diferite instituţii publice.

Tot în cadrul şedinţei, prefectul Cristian Constantin Roman a propus constituirea unui centru operativ în cadrul Primăriei municipiului Dorohoi, care să funcţioneze permanent pe perioada de reabilitare a zonei sau până la soluţionarea problemei locative a sinistraţilor.

Centrul operativ va avea următoarele atribuţii: să asigure coordonarea tuturor activităţilor pentru înlăturarea efectelor produse de inundaţii, respectiv centralizarea datelor, informaţiilor despre solicitările cetăţenilor, despre modul şi stadiul îndeplinirii măsurilor stabilite; să ia în evidenţă toţi sinistraţii şi să asigure nevoile de primă urgenţă ale acestora; să le rezolve problemele, în mod deosebit celor afectaţi sau să le dea informaţii de interes pentru ei. În acest scop s-au instalat două numere de telefon respectiv 0231/ 611 310 şi 0231/611 030; să evalueze continuu activităţile.

Activităţile sunt coordonate din teren de prefectul judeţului. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Nicolae Iorga al judeţului Botoşani împreună cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră, Garnizoana Botoşani, membri ai serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, ajută zilnic sinistraţii să-şi scotă nămolul din case şi gospodării şi să-şi recupereze o parte dintre bunurile materiale, să-şi dezafecteze locuinţele distruse şi să-şi asaneze curţile, fântânile şi beciurile.

Astfel de acţiuni se desfăşoară în toate localităţile afectate de inundaţiile de pe 28 iunie 2010. Numai într-o zi pompierii au acţionat pe raza municipiului Dorohoi pentru scoaterea mâlului din şase locuinţe, a apei şi mâlului din 28 de curţi, 18 beciuri, un subsol şi 24 de fântâni. Au fost deschise patru centre de colectare a ajutoarelor la sediul IJPF Botoşani, unde vor fi depozitate alimentele primite de la instituţiile publice din ţară, în sala de sport a Liceului Economic (se depozitează alimente din donaţii), în sala de sport a Liceului Pedagogic (se depozitează haine şi încălţăminte aduse de la guvern) şi la Casa Armatei unde cetăţenii pot aduce haine, încălţăminte şi alte bunuri.

Cotele pe râul Prut şi Jijia sunt în scădere. La Stânca în aval cota măsura cu peste 86 peste cota de pericol, dar e staţionară. La această valoare nu există risc pentru locuinţe. Jijia la Dângeni, Todireni şi Hlipiceni este în scădere, fiind sunt sub cota de pericol. (G.B.)

“Nimeni nu rămâne fără un acoperiş deasupra capului până la iarnă”

Premierul Emil Boc a declarat, duminică, în cadrul vizitei din localitatea suceveana Zamostea, că în şedinţa de Guvern de luni reface planul de investiţii, cu miniştrii din Cabinet, astfel încât banii să fie redirecţionaţi în special pentru achiziţionarea de materiale de construcţii care să ajungă la sinistrati. “Nimeni nu va rămâne fără un acoperiş deasupra capului până în iarnă”, a dat asigurări Emil Boc. Totodata, domnia sa a spus că va utiliza toate instrumentele financiare pentru a putea aloca ajutoare oamenilor.
Premierul Emil Boc a fost primit cu calm în Zamostea de câteva zeci de localnici. O femeie în a cărei curte a intrat i-a spus că familia a dormit în căruţa din curte după ce i-a fost distrusă casa. Boc a încurajat-o pe femeie, după care a intrat într-o altă gospodărie, unde a cuprins de după umăr o femeie căreia i-a spus: “O să reuşim până la iarnă. Punem la dispoziţie materiale de construcţie. Vrem ca niciun român afectat de inundatii să nu fie la iarnă fără acoperiş deasupra capului”.
Premierul Emil Boc a declarat şi că autorităţile sunt în plin război cu inundaţiile cu stihiile naturii şi le-a transmis oficialilor că nu vor avea concediu sau vacanţe. “Niciunul dintre noi să nu aibă vise de concediu, vacanţe sau sfârşit de săptămână petrecut nu ştiu unde”, a spus Boc arătând că angajaţii de la stat sunt în slujba statului mai ales în situaţii de urgenţă, “dacă nu, să mergem în privat”.

Stilul de a lucru al preşedintelui CJ Suceava, apreciat de premier

Premierul a lăudat modul de lucru al lui Gheorghe Flutur, în Suceava, adăugând că trebuie generalizat în toată ţara. “Acum este perioada când se vor vedea care oameni sunt povestitori şi care oameni sunt capabili să ia o decizie şi să o implementeze”, a mai spus pe bună dreptate premierul.
Şeful Guvernului s-a referit şi la situaţia din localitatea băcăuană Săuceşti, grav afectată de inundaţii, afirmând că va aloca de urgenţă 1,8 milioane de euro pentru refacerea digului.

Bilantul victimelor inundaţiilor din ultima săptămână a ajuns la 23 de morti, după ce sâmbătă un tânăr care fusese dat dispărut încă din 21 iunie în judeţul Suceava a fost găsit decedat. De asemenea, două persoane au murit pe parcursul săptămânii trecute, fiind lovite de fulger.

Peste 16 000 de oameni evacuaţi din calea stihiilor naturii

De de două săptămâni peste 16 500 de persoane au fost evacuate din calea apelor, din care câteva sute au revenit deja la căminele lor. Duminică la prânz, Dunărea avea la Galaţi o cotă de 671 centimetri, cu 70 peste cota de inundaţie, depăşind cotele istorice din 2006 la Brăila cu 15 centimetri, la Galaţi cu 11 centimetri şi la Feteşti cu 12 centimetri. Siretul la Şendreni avea 724 centimetri, cu 74 centimetri peste cota de pericol, iar la Lungoci 668 centimetri, cu 18 peste cota de inundaţie. Debitele sunt în continuare în creştere.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, estima zilele trecute că pagubele produse de inundaţii ar putea depăşi 0,6% din Produsul Intern Brut al ţării.

Ce ne aşteaptă în continuare?
”În Ucraina şi Moldova de peste Prut va mai ploua, astfel că situaţia la noi poate deveni mai gravă decât în 2008 şi 2006”, afirmă specialiştii de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). Aceştiamai spun că s-a format în Ucraina un ciclon asemănător celui format la noi săptămâna trecută, care va afecta şi zona Moldovei.

Directorul ANM spune că a funcţionat perfect sistemul de avertizare la nivelul ISU şi prefecturilor, însă la autorităţile locale se rupe lanţul. Acesta spune că exista primării care “dorm”, nu înţeleg mesajul. Lanţul se rupe la primărie, care nu înţelege avertizarea din aceleaşi motive din care care le permite cetăţenilor să arunce gunoaie în pârâuri şi să-şi construiască locuinţe în albia râului.
Directorul ANM a prognozat că următoarele luni nu vor fi lipsite de precipitaţii şi că va fi o alternanţă de perioade cu temperaturi de peste 35 de grade şi perioade cu ploi.

De trei ani aşteaptă legea asigurării obligatorii a locuinţei

Legea asigurării obligatorii a locuinţelor (AOL) a întârziat mai bine de trei ani, timp în care inundaţiile au luat mii de case şi au lăsat la mila statului mii de familii. În ultimii cinci ani, aproape la fiecare doi ani, mii de români şi-au văzut agoniseala de-o viaţă luată de ape. Încă de acum cinci ani, autorităţile au început să pună bazele pentru asigurarea obligatorie, dar fără succes până acum. Cu doar 10 sau 20 de euro/an un păgubit era asigurat pentru o sumă de 10 000 sau 20 000 de euro. Deşi sumele nu sunt colosale, acopereau bună parte din costurile pentru refacerea unor noi locuinţe. Oficiali din cadrul Comisiei pentru Supravegherea Asigurărilor (CSA) spun că legislaţia a durat foarte mult şi nu a ţinut numai de Comisie sau de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), ci şi de interesul asiguratorilor, care au vrut majorarea primelor de asigurare.
Potrivit deputatului democrat-liberal Valeriu Tabără procedurile de trecere a unui proiect de lege sunt destul de simple, dar pot fi întârziate foarte mult.
La începutul lui februarie 2010, Angela Toncescu, preşedinta CSA, spunea: “Având în vedere faptul că România este situată într-o zonă geografică de risc foarte mare în producerea calamităţilor naturale, împreună cu directorul general Marius Bulugea, PAID va depune toate eforturile pentru implementarea legislaţiei AOL în cel mai scurt timp posibil”.

La toamnă…
Deşi proiectul Legii 260/2008 a avut un traseu greoi până la publicarea în Monitorul Oficial, aplicarea acesteia a fost şi mai greu de pus în practică. Pentru implementare era nevoie de formarea PAID, lucru care însă e pasat de la o instituţie la alta. CSA aruncă pisica în ograda MAI pentru baza de date şi altele, iar MAI dă vina pe CSA, astfel că termenul de 1 iulie 2009 s-a amânat cu şase luni, iar apoi cu încă şase. În prezent, s-a amânat din nou pentru toamnă, dar nici acest termen nu e sigur. Cum speranţa moare ultima… poate va fi la toamnă! (CT)