Google

Pe marginea unei cărţi (XI)

Written on:December 30, 2014
Comments
Add One

fata art pag 2Urmaşii tokarienilor sunt locuitorii albi cu ochii verzi ai satului Liqian din provincia chineză Gansu. Despre aceşti geţi chinezi a scris pentru prima dată sinologul Hommer Dubs. Limba chineză are cuvinte dacice afirmă profesorul Gheorghe Cârlan citând pe Bogdan Petriceicu Haşdeu. Descoperirea din Tarim explică importul lexical şi asemănările dintre mitologiile chineză şi mediteraneană.Să vedem câteva dintre analogiile celor două culturi.Povestea chineză a oamenilor ciupercă răsăriţi din lemnul copacilor are corespondent în opera lui Aristotel. Chinezii au cunoscut amazoanele.Ei spun că în ţara Siyou, bărbaţii şi femeile trăiau în comunităţi disticte, sishi şi sinu.Se consemnează o ţară a femeilor, Nuzigio şi una a bărbaţilor, Zhangfu.Femeile şi bărbaţii se întâlneau pentru perpetuare în anumite zile din an. Băieţii erau sacrificaţi sau daţi bărbaţilor. Asemănător, amazoanele europene făceau copii cu vecinii lor, sciţii gargari.Păstrau fetele, sacrificau băieţii nevolnici, iar pe cei voinici îi trimiteau taţilor.Una dintre patriile amazoanelor a fost Banatul. Amintirea fetelor războinice cu coifuri de aur s – a păstrat în folclorul local. Legenda spune că lângă Atena, pe Câmpia Amazoanelor, Tezeu regele Aticii, a înfruntat femeile războinic aliate cu sciţii sauromaţi, înaintaşii cazacilor de azi.Monopozii,           oamenii cu un singur picior, apar în basmul românesc “Munţii Vineţi” cules de Petre Ispirescu. La chinezi,               monopozi primitivi populau ţinutul Jiaojing. Omul vechi visa să zboare. Mărturie sunt legendele lui Icar, Perseu, Phoebus şi Făt Frumos. Chinezii credeau că oamenii din ţara Sanmiao au aripi la picioare, la fel cum îl vedeau romanii pe zeul Mercur.Pseudo Apolodor scrie că fiul zeiţei Geea, Triptolemus, care – i învăţa pe               oameni agronomia, se deplasa în diverse locuri cu un car tras de patru dragoni.Unul dintre aceştia a fost ucis de regele get Charnabon, spune Sofocle.Probabil getul a venit de hac unuia dintre motoarele aeronavei folosită de zeu.Zborul cu aerostatul era cunoscut în China antică. Exista mitul monopozilor din ţara Qigu, meşteri în fabricarea aparatelor precise şi a trăsurilor zburătoare purtate de vânt.Străbunul chinocephalilor stăpâni peste ţara Quangfeng, a fost dragonul(navigatorul) cosmic Panhu, căsătorit cu o prinţesă pământeană.Yimug era patria ciclopilor chinezi, marginită de ţinutul Gui, plin de animale terifiante. Grecii credeau că dincolo de               teritoriul ciclopilor arimaspi, care învecina la nord ţinuturile sciţilor, se întindea un tărâm unde mişunau                 grifonii, creaturi fabuloase.Din ciclopi, spune tradiţia, se trage ginta Wei, una dintre cele o sută de familii chinezeşti primordiale. Cauza mulţimii chinezilor este preceptul confucianist “trăieşti prin urmaşi”.La noi se spune “să trăiţi, să – i pomeniţi”.Sufletele se hrănesc cu energia gândurilor bune.Oamenii aleşi, eroii, creatorii, binefăcătorii, rămân în conştiinţa viitorimii.De aceea academicienilor li se spune nemuritori. Aristocraţii poartă şirul de prenume al străbunilor.Arabii adaugă la nume înaintaşii până la a şaptea spiţă. Pe vremuri românii au coabitat cu moşii, fiinţe preumane numite aşa datorită pilozităţii abundente.Ca să – i îmbuneze, ţăranii le dădeau în martie grâu fiert în lapte şi cireşe în iunie.În locul moşilor, folclorul chinez vorbeşte de “păroşii” locuitori ai ţării Maomin. Oamenilor negri din jocurile copiilor români le corespund sălbaticii din Dayou şi “oamenii goi” din Luo.Iniţiaţii daci, polistaii, se asemuiesc vracilor din regatul Wuxian, cunoscători ai plantelor de leac. Căpcăunii şi animalele antropomorfe populează atât basmele noastre, cât şi pe acelea din Imperiul Ceresc.Personaje de poveste la chinezi sunt câinii cu faţă omenească xing-xing şi păsările vorbitoare din ţara Mengniao, canibalii cu rât de porc, ori cu dinţi sfredel din ţinuturile Shihui şi Zuochi.

Geticul buta – casă a trecut în toponimele satelor Buda din Vaslui, Bacău, Ilfov şi Prahova, oraşului Buda şi a insulei dunărene Obuda, situate în Panonia cândva locuită de geţi.Regăsim aromânescul păcurar – oier, în numele satului Păcurăreşti din ţinutul Tutovei şi a cartierului ieşean Păcurari.Scrierile antice din Sumer               consemnează pe geţii garamanţi ajunşi în regiunea Fezzan din deşertul Libiei. Cetatea lor se chema Germa. Satul tutovean Ghermăneşti poate avea ca etimologie geticul germa – caldură, înrudit cu elinul gynai –                femeie şi cu numele Gina.Energia telurică a făcut ca spaţiul aşezării, locuit din paleolitic cum arată cercetările şi monografia profesorului bârlădean Gheorghe Gherghe, să fie vatra unei vechi aşezări monahale şi a unei staţiuni moderne cu ape termale.Tritonii, oamenii amfibie din mitologia greacă guvernaţi de zeul Triton, corespund sorbilor care în folclorul românesc populează Marea Neagră.Asemenea Vidrei, regina sirenelor dobrogene, Triton avea un palat pe fundul mării.Tritela, fiica lui Triton maritată cu zeul Ares, l – a născut pe Trax, strămoşul tracilor.Vanga, tămăduitoarea din Rodopi, a primit puterile de la un bărbat călare întâlnit pe când avea 12 ani.Călăreţul era cavalerul trac, arhietip înrădăcinat în mentalul balcanic.În romanul “Răscoala”, Liviu Rebreanu surprinde pe ţăranii munteni spunând în 1907 că s – au ridicat la îndemnul unor călăreţii pe cai albi. Rodopii poartă numele reginei Rodopa, fiica lui Zeus şi soţia lui Haemus, primul suveran trac, fiu al               regelui hiperborean Boreas.Tizul Bihorului este statul indian Bihar. Un trib din Bihar se numeşte                     bihor. Numele tribului paitilor traci seamănă cu etnonimul poporului pala din Bihar.Vedele şi Mahabharata,           capodoperile literaturii indiene, spun că preoţii brahmani au venit din ţara vestică Baratha.Termenul pala, bihar – locuinţă, vine din sanscritul vihara – bucurie, mănăstire, adăpost. Bihorul este adăpostit de Carpaţi. Biharul indian, ţară binecuvântată de mulţimea mănăstirilor, locuri de adăpost şi bucurie spirituală, se întinde la limita Himalaiei.Vihara coboară din arianul wesr – primăvară.Sorin Paliga arată că wesr s – a conservat în latinescul ver, lituanianul vasara, letonul pavasaris şi persanul bahar, toate însemnând primăvară, dar şi în românescul vară. “Deceneu i-a instruit pe daci în ramurile filosofiei.El i-a   învăţat morala, ştiinţele fizicii, logica,     demonstrându – le teoria celor 12 semne ale zodiacului”, scrie Iordanes în “Getica”. Marian Rotaru

Leave a Comment