Google

PE MARGINEA UNEI CĂRŢI.PARTEA IV

Written on:November 2, 2014
Comments
Add One

pag 2 artAeaea, insula lui Circe unde a ajuns Ulise, este un pământ mitic.O insulă a lui Circe există pe lacul din parcul Zofiowka amenajat de contele Stanisław Feliks Potocki pe domeniul Uman din Podolia.Parcul este cadoul făcut în 1802 soţiei sale Sophia.Pentru turişti este marcat Capul Circeaum din Toscana, fostă insulă acum colmatată,unde există o peşteră în care ar fi locuit vrăjitoarea.După Ovidiu Aeaea se afla nu departe de ţărmul Calcidicii regiune din Tracia Grecească locuită pe vremea lui Ulise de ciconi, popor mai vechi decât elinii.Pentru valorificarea turis- tică a Odiseei, epopeea lui Homer,ghidurile recurg la imaginar.Astfel o insulă de pe coasta Siciliei este numită a Sirenelor, iar despre un grup de stânci din largul oraşului sicilian Catania spun că sunt rămăşiţa insulei Ciclopilor, unde Ulise era să fie mâncat de uriaşul Polifem.Dealtfel la Catania vizitatorii pot alege între plajele de pe Riviera Lămâilor şi Riviera Ciclopilor.Apoloniu din Tyana scria în “Argonautica” că Aeaea era situată lângă insula Elba, aproape de coasta Latiumului. Marea din jur o numea Ausonică. După tradiţie Circe este înmormântată pe una dintre Pharmacuse, insule egeene aflate în largul AticiiPausanias credea că Aeaea este scăldată de râul Okeanos, un fel de Apa Sâmbetei din folclorul românesc, care separă lumea noastră de Hades, tărâmul subteran.Pe Okeanos s – ar afla deasemeni Ogygia, insula nimfei Calypso, o altă iubită a lui Ulise şi Scheria, insula ospitalierilor phoecieni.Magiciana din Aeaea era sora lui Aetius, suveranul regatului Aia din Colhida, ţinut de pe ţărmul Mării Negre şi nepoată a eroului dorian Perseu. Zoe Dumitrescu – Buşulenga afirmă în „Periplu Umanistic”că blonzii dorieni au venit în Elada din Carpaţi.Erau rude cu ausonii, ceea ce explică numele Ausono purtat de un fiu şi de un nepot a lui Ulise.Regele Latinus, strămoşul latinilor, nu a fost fiul lui Hercule nepotul lui Perseu, cum spun istoricii romani, ci a viteazului Hercle, etrusc, deci de neam auson.Hercule dorianul, eroul grecilor, s – a născut la Tirint, în Agolida. Zidurile din lespezi uriaşe de piatră ale Tirintului, par a sugera că oraşul a fost predestinat lui Hercule. Pausanias arată în „Descrierea Greciei” că cetatea a fost ridicată de ciclopii plătiţi de regele Proetus, unchiul lui Perseu.Astăzi limba dorienilor se vorbeşte doar în Tsakonia,ţinut din regiunea peloponeziacă Arcadia. Pe crestele Munţilor Parnas din Boeţia supravieţuieşte un pâlc de oieri dorieni, scrie Romulus Rusan în „Călătorie la Marea Interioară”.În mit Parnasul este sălaşul muzelor care inspira literaţii şi oamenii de ştiinţă. Mitul a impumutat numele unui deal din Paris, Montparnasse, centrul vieţii literare şi artistice a metropolei.

Legătura dintre Dacia şi Egipt subliniată de profesorul Gheorghe V. Cârlan, este evidentă de vreme ce pe tronul Egiptului de Sus s – a suit la începuturile regatului faraonul Apaphus, nepotul regelui Inachus al Argolidei.Pe vremea lui Inachus, Argolida era populată de pelasgii veniţi din Carpaţi.Fiul lui Apaphus, Aegyptos, ajuns la bătrâneţe, abdică pentru a se întoarce în patria de origine.Se stabileşte în satul Aroe din Ahia, vecina Argolidei.Familiile domnitoare ale Argolidei şi Egiptului erau înrudite.Bunăoară dorianul Danaos, nepotul lui Apaphus şi fratele regelui egiptean Belos, a fost suveranul Argolidei. Egiptenii l – au divinizat pe Apaphus sub numele Apis. Boul sfânt care l – a reprezentat pe Apis este semn totemic.Moldova are pe stemă capul de bour.Atât de numeroşi erau bourii pe vremuri, încât şi azi ţăranii din satele tutovene Ghidigeni şi Ciocani numesc “bouri de ploaie” scamele de nori albi apăruţi pe cer senin, anunţând ploaia torenţială, mânia cum spun ei.Toponimul Ciocani, ini- ţial Ciucani, are rădăcina în dacicul ciuc – vârf de deal.Etimologie similară are Miercurea Ciuc.S – a spus cu ani în urmă că pe grindul Letea din Delta Dunării s – ar fi găsit artefacte antice egiptene.Danaos aduce în Argolida, egipteni.Ironia sorţii face ca despre urmaşii acestora să se spună mai târziu că sunt argolezi vechi, oameni a căror strămoşi aveau “pielea întunecată”.Culoarea oacheşă era garanţia că stirpea coboară din antichitate. Pentru blonzi nu există aceeaşi siguranţă.Interesant că şi la noi se spune bruneţilor că sunt de “viţă veche”.Nepotul lui Danaos este Acrisius, care la rândul său este bunicul lui Perseu.Un toponim din Argolida, Dealurile Apiene, păstrează amintirea egiptenilor care oficiau aici cultul lui Apis.Nicolae Densuşianu, autorul lucrării „Dacia Preistorică” susţine că primii locuitori civilizaţi ai pământului românesc au fost pelasgii.Etimologia etnonimului nu este deplin lămurită. Anticul Aristophan spune că pelasgii sunt „oamenii aduşi de berze”,iar un autor contemporan Ernest David Klein, îi consideră „oamenii ţărmurilor”.Ambele ipoteze etimologice au ca numitor comun faptul că pelasgii au venit în Elada de departe.De unde? Din Carpaţi a iradiat civilizaţia în Europa, ne asigura Nicolae Densuşia-nu, susţinut de Adrian Bucurescu cu lucrarea „Atlanţii din Carpaţi”.Densuşianu este acuzat că a tras concluzii forţate din potrivirile toponimice.Astfel consideră că în zona localităţii Roşia Montană din Ţara Moţilor a existat regatul Erytrea, plasat de Platon în Atlantida. Afirmaţia lui Densuşianu se bazează pe cuvântul erythron din greaca veche, care înseamnă roşu.Perseu a luptat cu gorgonele, monştri femini, la ele acasă în arhipelagul Gorgonidelor, aşezat de legendele antice în Oceanul Atlantic.Insula principală se chema Cerna, ori Cerna este numele unui râu care se varsă în Dunăre la Orşova.Imprejurarea l – a făcut pe autorul „Daciei Preistorice” să creadă că la cataracta Cazanelor se aflau Coloanele lui Hercule, locul uriaşului Atlas, iar insula Ada Kaleh ar fi Cerna gorgonelor.Are dreptate Nicolae Densuşianu?Faptul că legenda vorbeşte de un întreg arhipelag al Gorgonidelor, nu este un impediment. Ada Kaleh putea fi însoţită de insule mai mici, între timp dispărute.Ne amintim că tatăl regelui Ausonus, întemeitorul Ausoniei italice, era fiul lui Atlas.Trebuie deasemeni observat că pe firul Dunării, între ţărmurile Bărăganului şi Deliormanului,se află insulele Beline, numite altădată, Perside.Toponimul este explicabil având în vedere că argonauţii lui Iason au urcat pe Dunăre până la Ada Kaleh în căutarea lânii de aur. La expediţie a participat persidul Hercule, nepotul lui Perseu. De pe insula Ada Kaleh, numită în operile lui Pindar, Erythia şi Continusa în scrierile lui Arien, Pliniu cel Bătrân şi Priscion, Hercule a luat puieţi de măslin pe care i – a dus in Elada. Maslinii Greciei de azi sunt urmaşii acestor lăstari.Se ştie că măslinele sunt “pâinea” grecului”Mitologia era o           istorie a zeilor, când aceştia mergeau la şcoală pe pământ”, spune Octav Bibere. Marian Rotaru

Leave a Comment