Google

PE MARGINEA UNEI CĂRŢI.PARTEA III

Written on:October 26, 2014
Comments
Add One

poza art pag 2 pesteraAusonilor li s – a mai zis ozoni sau usoni.De la numele lor, spune Gheorghe V. Cârlan, provin toponimele loca-lităţii Auşleu din Bihor, Ţării Oaşului şi a satului Ozun din Transilvania Mică.Oşenii sunt după câte se pare                   urmaşii direcţi ai ausonilor. Într – un articol anterior am prezentat ipoteza că ainii, băştinaşii insulei japoneze Hokaido, sunt la obârşie geţi.Cred că strămoşii lor vin din ţara Sireta – ku aflată departe la soare apune.Indiciile arată că aceasta ar fi valea Siretului.Ainii spun la vultur, oaşi.Ca sonoritate oaşi evocă Ţara Oaşului a cărei etimologie iscă contraverse.Oaş este un cuvânt vechi şi răspândit în spaţiul românesc.Un sat Oşeşti se găseşte în judeţul Vaslui, iar un altul, denumit Oaş îl întâlnim în Meglen, ţară a românilor suddunăreni. În masivul Şureanu se înalţă vârful Oaşa aproape de care se află satele Oaşa Mare şi Mică.Zona situată în judeţul Sibiu cuprinde Mănăstirea Oaşa ctitorită în 1943 de scriitorii Mihail Sadoveanu şi Ioan Pop. Geţii au derivat din numele ausonilor, strămoşii lor de care erau mândri, substantivul os – puternic.Cuvântul get stă la originea românescului os si echivalentului latinesc osum. Fiind cele mai puternice păsări din Carpaţi, zăganii sau vulturii cu barbă erau numiţi de geţi, oaşi. Termenul a fost transpus de folclorul nostru în aprecierea că zăganii ar fi “mâncători de oase”.Este deasemeni posibil ca zăganul să fi fost dezmierdat de daci, auş – bătrânul, datorită penelor de sub plisc, asemănătoare bărbii. Auş,transformat în oaşi, devine pentru vulturi nume generic, păstrat de geţii din Hokkaido.

În “Doi români la cutea lui Attila” este citată afirmaţia lui Virgiliu că ausonii sunt cei mai vechi locuitori ai Italiei. Legendele greco – romane spun că zeii Ianus şi Saturn au fost civilizatori veniţi în Italia din Ţara Arimilor.Etno- nimul arimilor vine de la numele eroului arian Armin, înălţat de geţi la rang de zeu. Noi îl sărbătorim pe 1 mai, la Arminden.După numele zeului, aromânii(românii macedonieni), îşi zic armâni.Ţara Arimilor se afla pe valea râului Maris(Mureş).Autorii antici cred că obâşia umbrilor şi ligurilor, vechii locuitori ai regiunilor italiene Umbria şi Liguria, se află în Carpaţi.“Geographia” lui Strabon arată că o ramură a ligurilor erau romanoii. Păstori arimi, consideraţi neam de liguri, supravieţuiesc în Câmpia Padului până în primele veacuri ale erei creştine.Îi consemnează în secolul VI d.Hr. cronicarii longobarzior, naşii germanici ai Lombardiei.Arimii au fondat oraşul Rimini din regiunea italiană Romagna – România.Există părerea că etruscii, creatorii primei mari culturi a Italiei, vin din valea Dunării.Astfel lucrarea “Cetăţi şi monumente din Etruria”scrisă de Charles Dennis spune că basoreliefurile fântânilor din Etruria înfăţişează femei panteră. Aceste fiinţe biforme, numite himere, apar pe piesele teaurului de la Pietroasele,judeţul Buzau. Faptul dovedeşte comuniunea spirituala a geţilor şi etruscilor arată profesorul Cârlan. Sirenele dăltuite pe aceleaşi fântâni etrusce nu demonstrează influenţa mediteraneană pentru că aşa cum vom vedea, băştinaşilor de la Pontul Euxin nu le era straină existenţa femeilor amfibie.Prin secolul 15 î.Hr. ajung în Italia primii colonişti elini.Erau originari din Micene şi din insula Eubea.Primii s – au aşezat pe insula Procida din golful Neapole,iar ceilalţi au întemeiat cetatea Cumae de pe ţărmul Campaniei.Preotesele sibiline din Cumae crează o grafie originală transformând varianta alfabetului grec folosită în Eubea.Ele vor scrie în peşterile vulca- nului Avernus, străjerul oraşului Cumae, cărţile Sibiline,cele dintâi opere alcătuite cu noile litere.Sibilinele făceau profetii în starea de transă pricinuită de gazele vulcanice.Au prevăzut naşterea lui Iisus Hristos.Alfabetul din Cumae este preluat de etrusci în secolul opt înaintea lui Hristos.Etruscul Lucius Tarquinius Superbus, rege al Romei cu şase veacuri înainte de Hristos,cumpără cărţile Sibiline.Odată cu acestea scrierea din Cumae pătrunde în Roma. Adoptat de romani, alfabetul redenumit latin, se va răspândi în toată lumea. Pe insula Procida s – a născut Andrea de Jorio, autorul lucrării “Gesturile anticilor şi gesturile napolitanilor”.De Jorio observă că napolitanii contemporani mimează la fel ca personajele de pe mozaicurile antice din Pompei.Perenitatea specifică naturii umane explică supravieţuirea obiceiurilor geţilor în cultura rurală românească.Astfel celţii şi geţii confecţionau toamna felinare din coajă de napi pentru a speria duhurile rele.Din secolul XVII bostanii iau locul napilor.Ecoul credinţei antice sunt felinarele de bostan făcute cu prilejul şezătorilor din satele Moldovei de Jos şi obiceiul ca la Sfânta Ecaterina,luptătoare contra eresurilor, să se mănânce plăcintă de bostan.Pe 25 decembrie geţii, ca toţi arienii, cele-brau reluarea ciclului naturii prin “reîvierea Soarelui”.Simbolul pasării atribuit Soarelui a născut tradiţia, păstrată în satul tutovean Iugani, ca în prima zi de Crăciun să se pună pe masă friptura făcută de vrăbiile prinse în şura de paie.La fel ca etruscii, latinii sunt veniţi din Carpaţi.Primul lor rege a fost Ausonus, fiul titanului Atlas.Etnonimul latin,ca şi toponimul Latius, atribuit ţării udate de Tibru unde s – au aşezat ausonii, vine de la Latinus – Cel Lat, poreclă dată regelui Telephus, urmaşul lui Ausonus.În Latium există Munţii Ausoni şi portul Ostia de la Marea Tirenică. Cronica lui Priscus a transmis cuvinte din limba ausonilor, regăsite aidoma în română: mied, mălai, mei. Mălaiul acelor timpuri se făcea din hrişcă.În latină se spune la mălai, mais.Italienii zic mais porumbului.Au moş-tenit mămăliga de la romani, urmaşii ausonilor şi au răspândit – o apoi în Sardinia, Sicilia, Malta, Savoia şi Provansalia.Pe insula mitică Ogygia amintită de Homer în Odiseea, s – a consumat iubirea lui Ulise, regele din insula Itaca pentru nimfa Calypso.Pe fiul lor l – a chemat Ausone.Băiatul lui Ausone, Liparo, s – a căsătorit cu Cyane, fiica lui Eol, zeul vântului.A întemeiat oraşul Sorrento din Campania şi a dat numele arhipelagului Lipare, patria soţiei sale.Fiul lui Liparo, Giocasto, este fondatorul oraşului Reggio Calabria.O altă legendă spune că Italus, născut din căsătoria Penelopei, văduva lui Ulise, cu Telegonus, regele Egiptului de Sus, a avut un fiu numit Ausono.Italus a dat numele Italiei.Plecat din Itaca a întemeiat în sudul peninsulei o ţară de viticultori numită Oenotria, primul ţinut civilizat al Italiei.Tatăl faraonului Telegonus – “Cel venit de departe” a fost Ulise, iar mama, nimfa Circe, mare cunoscătoare a puterii plantelor, stăpâna insulei Aeaea.Nimfele sunt zeităţi care sălăşu-iesc pe insule, în dumbrăvi şi păduri.“Marea e probabil singurul loc unde se poate înţelege bine,cu adevărat, dife-renţa dintre mitologie şi istorie”.Aprecierea aparţine lui Octavian Paler. Marian Rotaru

Leave a Comment