Poliţia e strâns legată de clanurile mofiote. S-au văzut cazurile de la Craiova, Piatra Neamţ şi acestea doar au fost două exemple. Încă se vând facturi la marginea străzii şi încă „umblă” zeci de milioane euro negri. Încă apar şi au succes jocuri de noroc ilegale care prostesc sărăcind pe cei mai săraci cetăţeni ai societăţii. Presa cumpărată de mafioţi (din mediul economic, social, politic) manipulează la o limită care depăşeşte imaginaţia. Toate acestea arată că sistemul inventat în 1990, de Iliescu şi ai lui, încă rezistă. De cealaltă parte, Guvernul Boc încearcă să impună reformele necesare, dar nu ştie să comunice, adică să acopere corul de bocitoare, analfabeţi care contestă orice măsură, transformând albul în negru şi invers, iar isteria a cuprins societatea. Cei de bună credinţă văd necesitatea reformelor însă nu sunt ascultaţi, pentru că mai bine prinde la cei mulţi minciuna, dezinformarea, adică titlul „bombă”.

Cei de ieri sunt şi cei de azi

În 1990, stăteau la masă între alţii Ion Iliescu, Petre Roman, Dinu Patriciu, Gelu Voican Voiculescu, Dan Voiculescu şi puneau la cale viitorul României, discutau despre devastarea sediilor partidelor politice istorice, despre mineriade, despre evenimentele din iunie 1990, despre „mormanul de fier vechi” care însemna cică, după afirmaţiile publice ale fostului premier Petre Roman, industria românească, despre cât pământ îşi va lua fiecare. Iar azi, după douăzeci de ani, aproape aceiaşi hotărăsc soarta celor mulţi pentru că sistemul e făcut de ei. Fostul preşedinte Emil Constantinescu a avut curajul să afirme că sistemul l-a învins. Şi a avut dreptate, dar cine să-l creadă? Poporul se uita la ţigările care au intrat printr-un aeroport în România, promovând la maxim minciuna cum că preşedintele Constantinescu ar fi fost implicat. Atunci presa era mai liberă de interese mafiote, dar s-a lăsat prostită, prinsă în războiul psihologic de tip stalinist declanşat de cei care voiau să ascundă adevărul. Şi dacă atunci n-au putut distinge adevărul de minciună, astăzi când presa e controlată de „celebri” precum Vântu ori Voiculescu sau Patriciu (acelaşi Patriciu care „negocia” cu Iliescu în 1990 viitorul României), nu mai putem avea pretenţia să fie dat poporului adevărul. Minciuna a devenit regulă, e la ordinea zilei, iar ştirile „bombă”, de fapt nişte nimicuri, au prostit în aşa hal poporul încât nu putem avea pretenţia să aleagă în cunoştinţă de cauză ori să-şi canalizeze energiile către realizarea unor scopuri măreţe.

Sistemul de ieri este şi azi şi probabil va fi şi mâine. Justiţia contrazice măsurile luate de Guvern, desfiinţând anumite decizii ale unui angajator. Politicienii se uită la poze cu femei goale când merg în Parlament, într-o pauză dintre două afaceri ilegale, dar la televiziuni vorbesc de parcă ar şti totul. Au opinii dictate de interesul personal şi de partid, iar slugoiii din presă le ţin hangul. Mulţi funcţionari nu ştiu pentru ce sunt plătiţi, dar vor sporuri, stimulente. Am asistat recent la un dialog între două funcţionare tinerele dintr-o primărie de municipiu. „Nu vrei să vezi nişte produse de firmă (nu dăm numele firmei respective)?”, întreabă una pe alta. A doua bineînţeles că a răspuns afirmativ şi, atenţie, la ora 9,30, când ziua de muncă abia începuse, ele au mers şi au pierdut vreo oră din programul de lucru vizionând produse de firmă. Dar nu au salarii şi Guvernul e vinovat, ba chiar preşedintele e „criminal” că a vorbit de nemunca din sistem. Bătaie de joc la adresa celor mulţi care cotizează lună de lună la bugetul statului ca astfel de specimene să ia salarii şi, obligatoriu, stimulente.

Sindicaliştii, câţi mai sunt, au averi de nababi, dar strigă că-s flămânzi şi luptă de nu mai pot pentru drepturile celor pe care cică iar reprezenta.

Multe instituţii publice, prin voinţa unor manageri (aşa se numesc acum, dacă le spui directori îi doare gâtul…), sunt ineficiente dar consumă sume importante de la bugetul statului. |sta e sistemul şi abia, abia dacă se schimbă câte puţin, dar fără să se modifice mare lucru, vorba lu’ Nenea Iancu…

Ce spun specialiştii?

Reprezentantul ţării noastre la FMI spune că partea dură a crizei a fost depăşită, dar România trebuie să îşi continue reformele pentru a avea o economie sănătoasă. Mihai Tănăsescu (fost ministru de Finanţe în Guvernul Năstase) a criticat mesajul populist împotriva FMI, dar şi disfuncţiile majore din Parlament. Tănăsescu a declaratrecent că măsurile cerute de FMI au fost dure, dar ele erau obligatorii pentru a avea creştere economică.
”Acest program, pe care noi îl numim de consolidare fiscală, a fost foarte dur, a înrăutăţit viaţa oamenilor. A fost însă obligatoriu, deoarece a avut rolul de a stabiliza economia României. Fără acest program dur Romania nu poate să meargă spre creşterea economiei. Noi trebuie să înţelegem că bunăstarea este direct proporţională cu creşterea economică”, a spus Tănăsescu.
Mihai Tănăsescu mai spune şi că reformele începute în timpul acordului cu FMI trebuie continuate pentru a nu bloca economia. “Cu sau fără Fond, aceste reforme trebuie făcute, mai devreme sau mai târziu economia se blochează. Nu cred că Fondul sau Comisia Europeana impun ceva. Nu sunt stăpânii ţărilor cărora le acordă consultanţă. Experţii acestor instituţii propun acele reforme care sunt necesare spre binele unei economii şi, în final, al unei ţări. Sigur, mesajul politic a devenit populist şi poate că, aşa superficial cum e, este primit bine de multă lume. <<Ia să ne lase ăştia să facem ce vrem noi. Să plece!>>, spun voci din opoziţie. Poate că ar fi bine să ne putem regla singuri economia pe un drum de creştere. Dar deocamdată avem nevoie de ancore”, a mai spus Mihai Tănăsescu.
Domnia sa a ţinut să precizeze că FMI a atras atenţia României încă din 2006 că are cheltuieli prea mari şi cheltuie dezarticulat şi “pe fleacuri”, dar clasa politica a ignorat sfaturile. Din 2009 am avut nevoie de sprijinul Fondului mai ales pentru a ne păstra credibilitatea pe pieţe.
”Acordul cu Fondul ne-a dat ceva în plus, ne-a dat încrederea pieţelor că nu vom intra în incapacitate de plată şi asta a asigurat vitalitatea României. Era important să fim percepuţi ca o ţară care ştie să-şi facă acele corecţii necesare la momentul oportun”, a explicat Tănăsescu.

Mesaj confuz din direcţia Parlamentului …

Totuşi, clasa politică pare să ignore în continuare recomandările Fondului, iar Parlamentul trimite, în opinia lui Tănăsescu, un mesaj confuz. “E trist să vezi că în Parlament există disfuncţii majore de comunicare în aprobarea legilor. Parlamentul transmite un mesaj confuz, care crează o lipsă de încredere în această instituţie esenţială pentru România. Parlamentul rămâne instituţia cea mai importantă. Acolo se votează legile, acolo se decide soarta acestei ţări…”, a continuat reprezentantul României la FMI. Dacă un specialist recunoscut la nivel European şi mondial emite asemenea judecăţi de bun simţ de ce anumiţi lideri politici continuă să se exprime şi să se comporte doar populist şi promovează numai demagogia? Oare cred că poporul înseamnă o adunătură de nepregătiţi?

De aici orbecăiala, însă de remarcat e faptul că mai apar cazuri de aleşi care ajung după gratii, ceea ce înainte de 2004 nici nu se putea vorbi. S-a încercat şi s-a reuşit parţial desfiinţarea anumitor instituţii apărute doar pentru a plăti slugile politice şi se încearcă curăţarea sistemului bugetar pentru a avea un stat eficient. Reuşita însă depinde şi de cei mulţi dacă vor fi de acord ca lefurile să fie plătite după valoarea bugetarului şi a muncii depuse de acesta…