Google

O zonă lăsată în părăsire cândva a devenit o adevărată poartă modernă de intrare în Europa

Written on:April 16, 2018
Comments
Add One

Satul moldovenesc, în toată splendoarea lui, adus în prezent, poate fi văzut pe malul Prutului în comuna Drânceni din județul Vaslui.

Nu degeaba se spune că omul potrivit la locul nimerit face minuni. Prutul care desparte frații întru sânge din vremuri apuse de demult a văzut destule în curgerea sa mai lină sau mai agitată. În Moldova de dincoace de Prut, cum se spune, că dincolo încă se mai oscilează între mama naturală România și mama vitregă Rusia, de-a lungul acestui curs de apă, care cândva a fost și navigabil, există multe comunități locale și câte „bordeie atâtea obiceie”. Sunt comunități mai dezvoltate dar multe sunt rămase parcă în negura timpului. De la intrarea în țară și până la vărsarea în Dunăre Prutul scaldă multe comunități și-i trist acolo unde vede nepăsare, dar se bucură și-i mai vioi și mai darnic acolo unde vede că gospodarii se îngrijesc de traiul lor ca să fie cât mai bun. Comuna Drânceni din județul Vaslui este de câțiva ani poarta Uniunii Europene. Prutul desparte frații la Râșești și curge mai departe. În vremea sovieticilor Râșeștiul, cu vama Albița, era poarta de intrare în România, acum e poarta Uniunii Europene. Ca orice intrare trebuie să arate că dincolo de poartă viețuiesc oameni gospodari. Trecând peste situația nefericită din vama Albița, unde sunt gropi care nu pot fi astupate că-s vii probabil sau monumente din patrimoniul național, comuna Drânceni în ansamblu reprezintă un model de dezvoltare îmbinând tradițiile cu facilitățile timpurilor pe care le trăim. Găsim aici, mai aproape sau mai departe de Prut, așezări locuite din vremuri apuse de demult de oameni vrednici care au știut mereu să îmbine utilul cu frumosul. Zona în ansamblu e frumoasă atât din punct de vedere natural cât și al tradițiilor moștenite. Comuna deține și o avere spirituală deosebită, atractivă din punct de vedere turistic. Movila de la Răbâia plină de istorie, biserici care au trecut peste războaie și peisaje naturale deosebite poate întâlni călătorul care caută natura în toată splendoarea ei. Spuneam anterior de tradiții și nu putem merge mai departe fără să amintim de Ansamblul Plaiurile Prutului în care copiii comunității îndrumați magistral de Tiberiu Dogariu, directorul Căminului Cultural din comună, duc mai departe un frament din averea spirituală moștenită din străbuni. Copiii și tinerii reprezintă comunitatea, viitorul comunității, spunea cu altă ocazie primarul Gelu Pecheanu. Are dreptate. Sprijinind copiii și tinerii dai viitor bun comunității. Asta-i realitatea. Așa a fost dintotdeauna. Cine nu înțelege și, din păcate, se află la conducerea unei comunități locale îngroapă la propriu comunitatea. Am făcut precizarea pentru că multe, prea multe comunități locale din Moldova zac în beznă și-n noroi. De-a lungul Prutului poți număra pe degete, cum spune românul, comunitățile care se dezvoltă, comunitățile care au înțeles că investițiile publice și promovarea frumuseților naturale deosebite aduc plus valoare și reprezintă motorul dezvoltării. Există și o vorbă veche din bătrâni care spune că-n lunca Prutului e sărăcie mare. Pe ici pe colo sunt și exemple de bună gospodărire, care ar trebui să reprezinte normalul în România europeană.

Trecând de Râșești și mergând pe lângă Prut spre Iași călătorul ajunge la indicatorul care-l îndrumă către Ghermănești, iar în zare se vede satul întins pe câteva coline mai domoale. Aici e sediul administrației locale și tot aici sunt izvoare cu apă sulfuroasă, un adevărat miracol al naturii, după cum spune primarul Gelu Pecheanu. Apele de la Ghermănești sunt mai bune în anumite afecțiuni chiar decât apele din stațiunile Herculane, Felix sau Govora. Exploatarea acestei bogății naturale poate aduce beneficii întregii zone, dar și regiunii Moldova. Punerea în valoare stă în sarcina județului și a comunității și până la urmă se vor găsi soluțiile necesare, mai spune optimist încercatul primar al comunei Drânceni, Gelu Pecheanu. Cu zâmbetul pe buze mereu și optimist primarul comunei Drânceni a reușit să scoată zona din anonimat, să construiască aici un model de dezvoltare locală. Cât privește investiția necesară pentru exploatarea apelor sulfuroase de la Ghermănești aceasta se ridică la circa 3-4 milioane euro. Legislația stufoasă și cu multe capcane, parcă ar fi făcută de străini pentru români, nu de români pentru români, teama unor factori de decizie din trecut și alte câteva aspecte dăunătoare dezvoltării comunităților locale au făcut ca o bogăție naturală să nu fie acum exploatată în folosul oamenilor de aici, dar și pentru dezvoltarea întregii zone. Prin repunerea în valoare a apelor de la Ghermănești s-ar dezvolta și agroturismul, iar oamenii locului ar obține venituri și nivelul de trai ar înregistra un salt consistent. Multe sunt avantajele exploatării acestei bogății naturale, însă va mai curge niscaiva apă pe Prut până ce stațiunea de la Ghermănești va deveni realitate. Știindu-l insistent și dedicat comunității pe șeful administrației locale de la Drânceni se poate spune că-n viitorul cât mai apropiat stațiunea va deveni realitate.

Legătura cu frații de peste Prut se materializează și-n proiecte de dezvoltare nu numai acțiuni de suflet

Îmbucurător și deosebit, că totul e deosebit la Drâncenii Vasluiului, e faptul că aici cooperarea cu frații de peste Prut se materializează în proiecte transfrontaliere finanțate din fonduri europene. Se asfaltează drumuri de interes local, se face iluminat public pe bază de celule fotovoltaice și se va moderniza o mănăstire din raionul Nisporeni. Partenerii din Republica Moldova sunt raionul Nisporeni și localitatea Puhoi, iar din România este comuna Drânceni. Iată așadar că aici s-a trecut de faza proiectelor de cooperare în domeniul culturii și tradițiilor. E un pas înainte. „Totodată, ne chinuim cu licitațiile la 5 școli. La școala din Ghermănești este un proiect de 3 milioane lei aflat în faza licitației de execuție. Apoi urmează licitațiile pentru școala Drânceni și o grădiniță în Ghermănești. Viitorul comunității e reprezentat de copii și noi trebuie să le asigurăm condiții bune de dezvoltare. Mai avem depus proiect pentru rețeaua cu apă. Este rețea dar vrem să montăm stație de tratare. Am depus proiect și pentru Băile Ghermănești. Punerea în funcțiune a stațiunii ar fi benefică și pentru turismul în zonă. Toată zona s-ar dezvolta. Apele de la Ghermănești reprezintă un miracol și trebuie puse în valoare. Unii vor veni cu bilete prin casele de pensii iar alții vor veni pe cheltuiala lor și evident că investiția este motivată. Apar și noi locuri de muncă, dar se dezvoltă și turismul. Ca investiții în lucru am 5 școli, aducțiunea cu apă și 6,6 kilometri de asfalt, deci este de lucru și e nevoie de constructori care să-și facă treaba”, spune primarul comunei Drânceni, Gelu Pecheanu.

Ca să mai rămânem puțin la activitatea administrației locale din comună, cu toate că frumusețile zonei obligă condeiul să scrie mai mult despre ce poate vedea călătorul aici, precizăm că investițiile publice au atins, în ultimii ani, un nivel la care nici nu visau localnicii, iar acestea au creat drum liber investițiilor private. Zona în ansamblu se dezvoltă și toți sunt mulțumiți. Toate acestea au fost posibile viziunii primarului și aparatului propriu, dar și gospodarilor care au înțeles că trebuie să-și achite datoriile către bugetul local. După schimbarea contabilului șef al comunei încasările au crescut cu 300% ceea ce înseamnă că toți își fac datoria. Creșterea încasărilor înseamnă bani mai mulți pentru dezvoltarea comunității, iar proiecte și idei sunt multe după cum am relatat anterior. „De când am adus noul șef contabil veniturile au crescut de la 360.000 lei la 2 milioane lei. Nu mai aduc în discuție practici mai vechi dar diferența este uriașă. Cât privește proiectele de dezvoltare mai avem un proiect de 1,5 milioane euro pentru amenajarea unor platforme de gunoi. Prin acest proiect vom achiziționa buldoexcavator, vidanjă și mașină de împrăștiat gunoiul pe câmp”, a mai spus primarul Gelu Pecheanu.

Mergând pe europeanul spre Albița, în satul Râșești se văd străzi laterale asfaltate, deci s-a muncit în ultimii ani în această direcție, la fel este în fiecare sat, iar investițiile publice au dat impuls dezvoltării investițiilor private. E o minune să vezi că în România anului de grație 2018 se muncește, pentru că mulți primari aproape că fac mai nimic de teama legislației stufoase pe care o poate interpreta fiecare procuror după cum îl taie capu’. Acest subiect îl vom trata separat pentru că numărul abuzurilor a explodat. Nu numai politicienii din România „democrată” se înclină adânc în fața Europei, ca să nu spun altfel, ci și procurorii fac dosare doar ca să-și facă imagine bună în Europa.

Revenind la Drâncenii Vasluiului, mai trebuie spus că aici frumusețea plaiurilor se îmbină armonios cu investițiile în modernizarea comunității și comuna reprezintă un model de dezvoltare. (B. A.)

Leave a Comment